Decese induse de droguri – situația actuală în Europa (Raportul european privind drogurile 2026)
Estimarea mortalității care poate fi asociată consumului de droguri este esențială pentru a înțelege impactul consumului de droguri asupra sănătății publice și modul în care s-ar putea schimba în timp. Pe această pagină puteți găsi cea mai recentă analiză a deceselor induse de droguri în Europa, și anume date esențiale privind decesele prin supradoză, substanțele implicate și multe altele.
Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2026, prezentarea generală anuală a EUDA privind situația drogurilor în Europa.
Ultima actualizare: 9 iunie 2026
O mai bună înțelegere a tendințelor privind mortalitatea legată de consumul de droguri va permite o reacție mai eficientă în cazul de supradoze
Estimarea mortalității care poate fi asociată consumului de droguri este esențială pentru schimbarea impactului consumului de droguri asupra sănătății publice. Înțelegerea factorilor care determină tendințele este esențială pentru elaborarea unor politici și măsuri eficiente. O componentă esențială sunt decesele induse de droguri, definite drept decese care pot fi atribuite direct consumului de droguri și denumite adesea decese prin supradoză. Această măsură surprinde însă doar o parte din mortalitatea totală asociată consumului de droguri, deoarece exclude decesele cauzate de accidente, violență, sinucideri prin alte mijloace decât intoxicație cu medicamente sau boli cronice, în care consumul de droguri ar fi putut juca și el un rol.
Evaluarea deceselor cauzate de consumul de droguri rămâne un indicator esențial pentru înțelegerea efectelor negative asociate consumului de droguri, deși interpretarea sa se dovedește dificilă din cauza problemelor metodologice și a disponibilității datelor. Datele pentru cel mai recent an de raportare (2024) sunt disponibile doar pentru 22 din cele 29 de țări, iar valorile estimate sunt calculate pentru a obține o estimare globală la nivelul UE. Îmbunătățirea promptitudinii și a exhaustivității datelor va contribui la elaborarea unor răspunsuri mai eficiente la cazurile de supradoză, într-un moment în care problemele legate de droguri din Europa sunt din ce în ce mai diverse, iar noi amenințări legate de droguri pot apărea rapid, punând la încercare modelele de intervenție existente.
Datele disponibile sunt însoțite de câteva precizări importante. Din cauza unor limitări metodologice, cifrele privind decesele cauzate de consumul de droguri reprezintă estimări minime. În plus, având în vedere că capacitatea de raportare diferă de la o țară la alta, comparațiile la nivel național trebuie efectuate cu prudență. Lipsa informațiilor toxicologice detaliate în unele țări limitează înțelegerea generală a rolului pe care îl joacă diferitele droguri și consumul de mai multe substanțe în evoluția în timp a ratei deceselor cauzate de consumul de droguri. Majoritatea supradozelor fatale implică consumul mai multor substanțe, iar modelele de consum de droguri, inclusiv policonsumul de substanțe, sunt din ce în ce mai complexe.
Mortalitatea indusă de consumul de droguri este determinată de policonsumul de substanțe și de opioizii variați
Estimarea generală provizorie pentru Uniunea Europeană, de aproape 7 600 de decese cauzate de consumul de droguri în 2024, rămâne stabilă în comparație cu estimarea revizuită pentru 2023, deși reprezintă o creștere de 6,5 % față de estimarea consolidată pentru 2022. Cele mai mari creșteri ale numărului de decese induse de droguri în 2024 au fost raportate de Bulgaria, Germania, Țările de Jos și Turcia.
Opioizii, de obicei în combinație cu alte substanțe, rămân categoria de substanțe implicate cel mai frecvent în decesele induse de droguri. Se estimează că heroina a fost implicată în aproximativ 1 600 de decese în Uniunea Europeană în 2024 și a fost frecvent identificată în decesele legate de consumul de opioizi în unele țări din Europa de Vest. În 2024 a fost însă implicată în majoritatea deceselor cauzate de supradoză doar în Luxemburg și Austria (în Austria, heroina și morfina nu sunt raportate separat). Opioizi alții decât heroina, și anume metadona, buprenorfina, opioizii sintetici foarte puternici și medicamentele analgezice care conțin opioizi, sunt identificate într-o proporție substanțială a deceselor prin supradoză în unele țări (Figura 11.1).
Când există informații toxicologice detaliate privind asocierile medicamentoase, ele indică de obicei prezența mai multor substanțe, ceea ce sugerează că toxicitatea cauzată de policonsumul de substanțe este o situație obișnuită.
În toate țările, majoritatea deceselor induse de droguri se înregistrează în rândul bărbaților (Figura 11.2). Datele indică o îmbătrânire a grupului de consumatori de opioizi din Europa, numărul deceselor cauzate de consumul de droguri în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani dublându-se între 2014 și 2024 (Figura 11.3 de mai jos).
Datele disponibile sugerează și că numărul deceselor în care sunt implicați stimulanți este în creștere în unele țări (vezi și Cocaina – situația actuală în Europa și Stimulanții sintetici – situația actuală în Europa). Datele din 20 de țări arată că un sfert din decesele cauzate de consumul de droguri raportate în 2024 au avut legătură cu cocaina. Trebuie precizat că decesele asociate consumului de stimulanți pot fi insuficient raportate, iar rolul lor poate fi subestimat, deoarece în decesele în care sunt implicați stimulanți sunt detectate adesea alte droguri, inclusiv opioizi.
Evoluția pieței opioizilor sintetici din Europa creează potențialul apariției de valuri de supradoze și decese
Opioizii sintetici foarte puternici, cum sunt nitazenele, au fost asociați cu focare de intoxicări fatale și nefatale în Europa. Cu excepția unor țări baltice însă, aceste droguri nu se regăsesc predominant în datele de rutină de la nivelul UE. Schimbările bruște de pe piața drogurilor pot duce totuși la apariția rapidă a altor opioizi sintetici foarte puternici, precum orfinele (vezi și Noi substanțe psihoactive – situația actuală în Europa), în timp ce limitările detectării toxicologice pot întârzia identificarea lor, îngreunând evaluarea și reacția la această amenințare. Pentru a sprijini realizarea de teste și raportări uniforme la nivel european, în 2025, rețeaua de laboratoare EUDA a lansat un set de instrumente cu standarde de referință analitice, care conține 14 probe de nitazene și orfine.
Pe lângă rolul esențial pe care l-au jucat în Estonia și Letonia, opioizii de tip nitazen au fost implicate în focare de intoxicații localizate în Irlanda în anii 2023 și 2024 și în Franța în 2023. În 2024 s-au raportat decese și toxicitate acută asociată nitazinelor în Germania (9), precum și în Suedia (31) și Norvegia (21). Începând cu 2019, cel puțin 21 de state membre ale UE au raportat prezența uneia sau a mai multor nitazene. Deoarece nitazenele se degradează în probele de sânge prelevate post mortem, numărul deceselor asociate cu aceste substanțe este probabil subestimat.
În perioada 2024-2025, fentanilul a fost asociat cu peste 100 de decese induse de droguri în Bulgaria. În 2025 s-au înregistrat decese și spitalizări legate de fentanil, semnalate inițial mai ales în Sofia, și în alte orașe din Bulgaria. În contextul furnizării limitate de servicii de reducere a efectelor negative, inclusiv al lipsei programelor de distribuire a naloxonei pentru administrare la domiciliu, este deosebit de îngrijorătoare difuzarea de opioizi sintetici foarte puternici în Bulgaria.
Unele state membre ale UE au reacționat la prezența de opioizi sintetici foarte puternici pe piețele lor de droguri, consolidând măsurile existente de reducere a efectelor negative și de tratament. Printre măsurile adoptate se numără dezvoltarea de sisteme de avertizare în caz de supradoză, difuzarea de alerte rapide prin mass-media, emiterea de avertismente la nivel național, îmbunătățirea accesului la naloxonă, prioritate acordată nitazenelor în clasificarea substanțelor narcotice și intensificarea eforturilor poliției îndreptate împotriva vânzătorilor online.
Prevenirea autovătămării din cauza intoxicărilor necesită intervenții specifice
Multe din decesele cauzate de supradoze sunt raportate ca accidentale, iar la altele intenția este nedeterminată. Când există date privind caracterul intenționat, o proporție relativ mare din decesele prin supradoză raportate (1 din 7 în total în 2024) au fost clasificate ca intenționate, adică cu intenție suicidară. Datele actuale arată că, în rândul femeilor, proporția deceselor prin supradoză cu intenție suicidară este mai mare decât în rândul bărbaților. Abordarea deceselor cauzate de supradoză cu intenție suicidară necesită intervenții specifice, și anume servicii personalizate de sănătate psihică și de prevenire a sinuciderii destinate persoanelor care se confruntă cu probleme legate de consumul de droguri și cu afecțiuni de sănătate mintală concomitente.
Îmbunătățirea accesului la servicii și la îngrijirea integrată poate contribui la reducerea supradozelor și a deceselor
Măsurile menite să reducă numărul deceselor cauzate de consumul de opioizi sunt, printre altele, intervenții pentru reducerea vulnerabilității, prevenirea supradozelor și prevenirea deceselor când se produc supradoze (vezi și Reducerea efectelor negative – situația actuală în Europa). Aceste intervenții se confruntă însă cu provocări generate de schimbările survenite de-a lungul timpului în ceea ce privește populația și caracteristicile consumatorilor de opioizi, modelele lor de consum, contextul social în care au loc consumul de droguri și substanțele consumate. Există dovezi solide care arată că înscrierea într-un program de tratament cu agoniști opioizi constituie un factor de protecție împotriva supradozajului de opioizi și a altor cauze de deces. În multe state membre ale UE, acoperirea tratamentului și accesul la acesta rămân însă sub nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Tot mai multe dovezi sugerează că creșterea disponibilității antagoniștilor opioizi poate ajuta la prevenirea supradozelor mortale de opioizi. Deși toate țările pun la dispoziție naloxonă în unitățile medicale, până în 2025 au fost semnalate programe de distribuire a naloxonei pentru uz la domiciliu în 19 țări europene, însă disponibilitatea variază atât de la o țară la alta, cât și în cadrul aceleiași țări. În plus, în 2025 au fost operaționale camere de consum asistat, concepute și pentru reducerea deceselor cauzate de supradoze, în 12 state membre ale UE și în Norvegia (vezi și Reducerea efectelor negative – situația actuală din Europa și Răspunsuri sanitare și sociale: camerele de consum asistat). Prezența unor opioizi sintetici foarte puternici, ca nitazenele, poate complica însă tratamentul în caz de supradozaj și poate pune la încercare eficacitatea acestor intervenții. Când este oferită în camere de consum asistat, verificarea drogurilor poate ajunge la grupurile mai vulnerabile și poate contribui la reducerea riscului de supradozaj asociat consumului de opioizi neașteptați sau puternici și policonsumului de substanțe.
Decesele induse de droguri reprezintă doar o parte din mortalitatea generală asociată consumului de droguri. Dependența de opioizi este, de regulă, o afecțiune cronică, caracterizată prin episoade multiple de tratament și recidivă. Consumatorii de opioizi de-a lungul mai multor ani riscă să acumuleze alte probleme de sănătate legate de consumul de substanțe, care include adesea consumul de alcool și tutun, precum și efectele cumulative ale marginalizării economice și sociale asupra sănătății în general. Printre ele se numără boli infecțioase (de exemplu, infecții cu HIV, VHC), leziuni hepatice, cancer și afecțiuni psihice. Îmbunătățirea accesului la asistența medicală generală prin îngrijire multidisciplinare și parcursuril integrate este esențială atât pentru a ajuta persoanele cu probleme legate de consumul de opioizi să-și gestioneze boala, cât și pentru a reduce mortalitatea evitabilă.
Principalele date și tendințe
Ratele mortalității din cauza supradozelor
- În 2024, rata mortalității prin supradoză în Uniunea Europeană a fost estimată la 25 de decese la un milion de persoane în vârstă de 15-64 de ani.
- Cele mai mari rate ale mortalității cauzate de supradoze s-au înregistrat în rândul persoanelor cu vârste între 40 și 44 de ani, atât la femei, cât și la bărbați (Figura 11.3).
Decese cauzate de supradoze
- În 2024, în Uniunea Europeană s-au înregistrat cel puțin 7 589 de cazuri de supradoze letale legate de consumul de droguri (7 653 în 2023; vezi Figura 11.4 de mai jos).
- Se estimează că numărul deceselor cauzate de supradozaj raportate în Uniunea Europeană în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 64 de ani a crescut de peste două ori între 2014 și 2024 în ansamblu, crescând cu 99 % în rândul femeilor (de la 169 la 337 de decese) și cu 132 % în rândul bărbaților (de la 458 la 1 063 de decese). În aceeași perioadă, numărul deceselor prin supradoză în rândul adolescenților (cu vârste între 15 și 19 ani) aproape s-a triplat în rândul tinerelor (de la 14 la 44 de decese) și aproape s-a dublat în rândul tinerilor (de la 49 la 82) (Figura 11.3).
Substanțe consacrate și noi asociate cu decese induse de droguri
- Prezența opioizilor, printre care heroina și metaboliții ei, deseori în combinație cu alte substanțe, a fost estimată în aproximativ 7 din 10 supradoze fatale din Uniunea Europeană în 2024 (Figura 11.4 și Figura 11.5).
- Heroina continuă să fie implicată într-un număr mare de decese în unele țări europene, cu peste 698 de cazuri în Germania, 121 în Austria (heroina sau morfina) și 63 în Suedia. Pe baza datelor provizorii, se estimează că heroina a fost implicată în cel puțin 1 600 de decese în 2024 în Uniunea Europeană (1 700 în 2023). Datele furnizate de cele 20 de state membre ale UE pentru anul 2024 ar putea indica o tendință de scădere a numărului deceselor legate de consumul de heroină, de la aproximativ 1 300 în 2022 la 1 200 în 2023 și 1 100 în 2024.
- Din cele 20 de state membre ale UE care au furnizat date pentru anii 2023 și 2024, cocaina, în special în combinație cu opioizi, a fost implicată în 1 133 de decese prin supradoză (27 %) în 2024 și în 1 053 de decese (26 %) în 2023. În 2024, cocaina a fost implicată în majoritatea deceselor prin supradoză din Spania, Cipru, Luxemburg, Malta și Portugalia.
- Din cele 21 de țări cu date post-mortem disponibile pentru 2024, 20 au raportat decese în care au fost implicați stimulanți fără cocaină (de exemplu, amfetamine). Alte decese legate de stimulanți, de exemplu cele asociate cu probleme cardiovasculare, pot rămâne nedetectate.
- În 2024, catinonele sintetice au fost identificate în 38 de decese induse de droguri în 7 țări, din care 19 au avut loc în Finlanda.
- În 8 din cele 21 de țări pentru care au existat date toxicologice post-mortem pentru 2024, metadona a fost implicată în cel puțin 1 din 4 decese induse de droguri. Nu există informații cu privire la faptul dacă metadona a fost prescrisă, folosită în mod abuziv sau produsă ilegal, iar prezența sa în rezultatele analizelor toxicologice nu înseamnă neapărat că ea a provocat intoxicația, întrucât supradozele implică adesea mai multe substanțe.
- Datele disponibile din 15 state membre ale UE indică faptul că numărul deceselor asociate cu fentanilul și cu derivații de fentanil a crescut semnificativ, drogurile fiind asociate cu 208 decese prin supradoză în 2024 (129 în 2023). Germania a raportat cel mai mare număr de decese legate de fentanil (95). Multe din aceste decese ar putea fi asociate mai mult cu medicamente pe bază de fentanil deturnate de la uzul medical, decât cu fentanil produs ilegal.
- Opioizii din clasa nitazenei au fost asociate cu decese induse de droguri în 2024 în Estonia (43 din 97 de decese) și Letonia (36 din 77 de decese).
- În perioada iunie 2024-ianuarie 2026, 5 state membre ale UE au raportat 5 cazuri de intoxicație acută fără urmări letale și 18 decese asociate cu expunerea confirmată la orfine, în special la cichlorfină (vezi și Substanțe psihoactive noi în Europa – situația actuală în Europa).
- În țările cu date disponibile pentru 2024, s-a raportat că oxicodona este implicată în 248 de decese induse de droguri în 9 țări.
- În 2024, în majoritatea deceselor cauzate de supradoze din Danemarca, Estonia, Luxemburg, Austria, Slovenia și Finlanda au fost detectate benzodiazepine, împreună cu alte substanțe, în principal opioizi; pregabalina a fost implicată în cel puțin un sfert din cazurile din Danemarca, Austria și Finlanda.
- Numărul de deceser asociate consumului de canabinoizi sintetici a crescut de peste trei ori, de la 61 de cazuri în 2023 la 202 în 2024 în Turcia (față de 8 în 2022). Datele preliminare indică o nouă creștere în 2025.
Mortalitatea generală
-
Un studiu de cohortă național realizat în Austria a urmărit aproape 20 de ani 26 000 de persoane cărora li s-a prescris vreodată un tratament cu agoniști opioizi și a înregistrat aproximativ 2 400 de decese. Mortalitatea din toate cauzele în rândul membrilor cohortei a fost de peste 7 ori mai mare decât cea a populației generale din Austria, diferența fiind mai accentuată în rândul femeilor (de 12 ori) decât în rândul bărbaților (de 7 ori). Analizele pe grupe de vârstă au arătat că, începând cu vârsta de 40-45 de ani, numărul deceselor cauzate de boli netransmisibile a depășit, în total, numărul deceselor cauzate de consumul de droguri.
Puteți găsi informații suplimentare detaliate în documentul EUDA intitulat Opioid-related mortalities: health and social responses (Decese legate de consumul de opioizi: răspunsuri sanitare și sociale) și în documentul Frequently asked questions (FAQ): drug-induced deaths in Europe (Întrebări frecvente: deces induse de droguri) în Europa.
Date sursă
Datele utilizate pentru a genera infograficele și diagramele de pe această pagină pot fi găsite mai jos.
Setul complet de date-sursă pentru Raportul european privind drogurile 2026, incluzând metadatele și notele metodologice, este disponibil în catalogul nostru de date.
Un subset al acestor date, folosit pentru a genera infografice, grafice și elemente similare pe această pagină, se găsește mai jos.