Cocaina – situația actuală în Europa (Raportul european privind drogurile 2026)

Thumbnail of the European Drug Report 2026: Cocaine

Cocaina este, după canabis, al doilea drog ilegal ca frecvență a consumului în Europa. Aici puteți găsi cea mai recentă analiză cu privire la cocaină în Europa, și anume prevalența consumului, cererea de tratament, capturile, prețul și puritatea, efectele negative și altele.

Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2026, prezentarea generală anuală a EUDA privind situația drogurilor în Europa.

Ultima actualizare: 9 iunie 2026

Oferta constantă de cocaină generează provocări în domeniul sănătății publice

Cocaina este, după canabis, al doilea drog ilegal ca frecvență a consumului în Europa, deși prevalența și modelele de consum diferă considerabil de la o țară la alta (Vezi Prevalența și modelele consumului de cocaină). Disponibilă cel mai frecvent sub formă de cocaină pulbere (o formă de sare), această substanță poate fi găsită și sub formă de cocaină crack (o formă pe bază liberă care poate fi fumată). Pe măsură ce disponibilitatea cocainei continuă să crească, se intensifică îngrijorările cu privire la creșterea semnificativă a costurilor sociale și de sănătate asociate consumului de cocaină.

Cocaina este produsă din planta de coca, cultivată în America de Sud. Ea intră în Europa pe diverse rute și prin diverse metode, dar traficul în vrac prin porturile maritime, în containere de transport comercial, asigură disponibilitatea mare a cocainei. În porturile de containere exploatate de traficanții de cocaină au fost documentate niveluri ridicate de infracțiuni legate de droguri, inclusiv acte de corupție din partea personalului, intimidare și violență. Concurența de pe piața cocainei este un factor important al criminalității, inclusiv violența legată de bande și omucideri. Consumul de cocaină, în special de cocaină crack, pare să fie în creștere, mai ales în unele comunități marginalizate. În ansamblu, creșterea disponibilității cocainei în Europa este asociată cu efecte negative asupra sănătății publice, precum și cu criminalitatea și violența legată de consumul de droguri.

Diversitatea tacticilor de trafic alimentează disponibilitatea cocainei

În 2024, cantitatea de cocaină capturată de statele membre ale UE a scăzut la 330 de tone, de la 419 tone în 2023. Totuși, pe fondul creșterii producției de cocaină în America de Sud, numărul capturilor a crescut, ceea ce sugerează schimbarea rutelor și metodelor de trafic, și nu scăderea cantităților expediate în Europa (vezi și Situația drogurilor în Europa în 2026). Spania și Franța au raportat cele mai mari cantități capturate în 2024, Spania confiscând 124 de tone, iar Franța raportând cea mai mare cantitate de cocaină capturată vreodată, respectiv 53,5 tone. În același timp, cantitățile capturate au scăzut semnificativ în Belgia (cu 64 %), Germania (cu 45 %) și Țările de Jos (cu 36 %), ceea ce reflectă, în parte, intensificarea operațiunilor de asigurare a respectării legii și a celor vamale în marile porturi.

Traficanții folosesc alte metode pentru a evita depistarea, existând mai multe raportări privind exploatarea porturilor mai mici, transferuri pe mare efectuate cu o gamă variată de nave, semisubmersibile cu sau fără echipaj, drone, precum și prin metode complexe de ascundere fizică și chimică. Acest lucru reiese, de exemplu, din recentele capturi mari efectuate pe mare de pe nave comerciale și bărci de viteză, precum și din metodele sofisticate de ascundere a drogurilor în produse alimentare transportate pe calea aerului (Figura 3.1). Autoritățile vamale și de asigurare a respectării legii se confruntă cu rute, metode și modalități de ascundere din ce în ce mai imprevizibile și fragmentate, toate acestea contribuind la un mediu operațional tot mai dificil.

Figura 3.1. Capturi de cocaină transportată pe cale maritimă și aeriană

Notă: Capturare a 10 tone de cocaină ascunsă pe o navă comercială de către Poliția Națională Spaniolă, în 2026 (stânga); a 4 tone de cocaină dintr-o barcă rapidă de către Agenția Fiscală Spaniolă, Garda Civilă și Poliția Națională, în 2024 (mijloc); și a 508 kilograme de cocaină ascunsă în transportul aerian de marfă, capturată de Agenția Vamală și de Accize din Luxemburg, în 2025 (dreapta).

Producția europeană de cocaină

În Europa are loc prelucrare ilegală a produselor din cocaină, unde în fiecare an sunt desființate numeroase laboratoare de cocaină, unele relativ mari (Figura 3.2). Deși producția de cocaină din Europa se concentrează în principal în Țările de Jos, alte cinci state membre ale UE au raportat desființarea unor laboratoare de prelucrare în 2024. Printre aceste locații se numărau unități destinate extracției secundare a cocainei ascunse chimic în alte materiale (de exemplu, materiale plastice) pentru a evita detectarea în transporturile comerciale. În plus, baza și pasta de cocaină sunt traficate în cantități mari către Europa pentru a fi transformate în clorhidrat de cocaină.

Figura 3.2. Importantă unitate de producție de cocaină desființată în Spania, 2024

Notă: Captură efectuată de Garda civilă.

Problemele de sănătate asociate consumului de cocaină continuă să crească

Disponibilitatea mare a cocainei are un impact negativ din ce în ce mai mare asupra sănătății publice în Europa, iar consumul acestui drog rămâne o problemă importantă în ceea ce privește mesajele și intervențiile de prevenire și de reducere a efectelor negative. Cocaina este al doilea cel mai frecvent drog ilicit raportat de către persoanele admise prima dată la tratament specializat pentru consum de droguri și rămâne cea mai frecvent raportată substanță în prezentările cu intoxicație acută cu droguri la serviciile de urgență ale spitalelor santinelă. În 2024, cocaina a fost implicată în 27 % din decesele induse de droguri. Întrucât consumul de cocaină poate agrava problemele cardiovasculare, rolul său în mortalitatea din Europa este subestimat. Datele privind reziduurile de cocaină din apele municipale uzate și din alte surse sugerează că disponibilitatea tot mai mare a cocainei a fost însoțită de o distribuție geografică și socială extinsă. Serviciile europene de verificare a drogurilor au raportat că a doua substanță pe care au examinat-o cel mai des în 2025 a fost cocaina. Deosebit de îngrijorător este consumul de cocaină, inclusiv de cocaină crack, în rândul grupurilor mai marginalizate din unele țări. Camerele de consum asistat din întreaga Europă raportează consumul de cocaină sub formă de pulbere și de cocaină crack, separat sau în combinație cu heroina. Consumul de cocaină prin injectare a fost asociat cu focare locale de HIV în patru orașe europene în ultimii zece ani (vezi Consumul de droguri injectabile în Europa – situația actuală).

Reducerea efectelor asociate și tratarea consumului de cocaină rămân problematice

Consumul de cocaină este asociat cu consecințe negative asupra sănătății, majoritatea efectelor nocive cronice fiind legate de consumul intens, în doze mari sau pe termen lung, care, pe lângă dependență, poate mări riscul de probleme cardiovasculare. Consumul de cocaină poate declanșa psihoze induse de substanțe stimulante, pentru care serviciile integrate de tratament pentru consumul de droguri și de sănătate psihică sunt adesea insuficiente. Consumul regulat de cocaină și modelele de consum de mare risc de droguri sunt asociate într-o măsură mai mare cu consecințe negative, de exemplu sinucidere, rănire accidentală, omucidere și HIV/SIDA. Consumul combinat de cocaină și alcool este frecvent, iar în prezența celor două substanțe, organismul creează cocaetilenă, care poate măririscurile pentru sănătate.

Tratarea persoanelor cu probleme legate de cocaină rămâne dificilă, indiferent dacă sunt integrate social și practică un consum episodic de cocaină sub formă de pudră sau categorii mai marginalizate care își injectează cocaină sau fumează cocaină crack. Dovezile actuale susțin utilizarea intervențiilor psihosociale, de exemplu terapia cognitiv-comportamentală și gestionarea situațiilor neprevăzute. Dovezile rămân însă insuficiente pentru a susține orice tratament medicamentos. Tratamentul poate fi deosebit de dificil în rândul grupurilor mai marginalizate, putând necesita servicii integrate, când pacienții se confruntă și cu probleme de sănătate psihică și fizică, precum și cu consumul altor substanțe, inclusiv opioizi sau alcool, situație care poate fi agravată de condiții socio-economice precare și de locuințe instabile. Măsurile actuale de reducere a riscurilor pot diminua efectele nocive specifice fiecărei căi de consum, fie că este vorba de injectarea de cocaină sau de fumatul de cocaină crack. Este însă nevoie de intervenții mai ample, precum și de investiții mai mari pentru ca serviciile să fie aliniate la nevoile în creștere din unele țări.

Principalele date și tendințe

Prevalența și modelele consumului de cocaină

  • În Uniunea Europeană, sondajele arată că 2,5 milioane de tineri cu vârsta între 15 și 34 de ani (2,5 % din această grupă de vârstă) au consumat cocaină în ultimul an (Figura 3.3). Din cele 14 țări europene care au efectuat sondaje din 2023, șapte au raportat estimări mai mari decât în sondajul comparabil anterior, iar patru au raportat o tendință stabilă.
Figura 3.3. Prevalența consumului de cocaină în Europa

Acest explorator de date vă permite să vizualizați datele noastre privind prevalența consumului de cocaină în funcție de perioada de analiză și de intervalul de vârstă. Puteți accesa datele pe țări dând clic pe hartă sau selectând o țară din meniul derulant.

Notă: Datele privind prevalența prezentate aici se bazează pe sondaje în rândul populației generale transmise la EUDA de punctele focale naționale. Pentru cele mai recente date și informații metodologice detaliate, vă rugăm să consultați Buletinul statistic 2026: Prevalența consumului de droguri.
Graficele care prezintă cele mai recente date pentru o țară se bazează pe studii efectuate între 2015 și 2024.
Estimările prevalenței în populația generală: intervalele de vârstă sunt 18-64 și 18-34 pentru Germania, Grecia, Franța, Italia și Ungaria; 16-64 și 16-34 pentru Danemarca, Estonia și Norvegia; 18-65 și 18-34 pentru Malta; 17-34 pentru Suedia.

  • În sondajul școlar ESPAD 2024, în medie, 2 % din elevii cu vârste de 15 și 16 ani au declarat că au consumat cocaină cel puțin o dată în viață.
  • Reziduurile de cocaină din apele uzate municipale au crescut în 48 (57 %) din cele 85 de orașe din 23 de state membre ale UE, Norvegia și Turcia pentru care există date atât pentru 2025, cât și pentru 2024, iar 21 (25 %) de orașe nu au semnalat nicio schimbare și 16 (19 %) orașe au raportat o scădere (Figura 3.4).
Figura 3.4. Reziduurile de cocaină din apele uzate din anumite orașe europene: schimbări între 2024 și 2025

Cantități medii zilnice de benzoilecgonină, în miligrame la 1 000 de persoane. Prelevarea probelor s-a efectuat pe parcursul unei săptămâni în perioada martie - mai 2025.
Luând în considerare erorile statistice, în această figură, valorile care diferă cu mai puțin de 10 % față de valoarea anterioară sunt considerate stabile.
Sursă: Grupul de bază pentru analiza apelor reziduale – Europa (SCORE)
Pentru setul complet de date și analiză, vezi Analiza apelor reziduale și drogurile – un studiu european în mai multe orașe

  • În Sondajul european online privind drogurile din 2024, un sondaj nereprezentativ în rândul consumatorilor de droguri, 29 % din respondenții care locuiesc în UE sau Norvegia au declarat că au consumat pudră de cocaină, cocaină crack sau ambele în ultimele 12 luni. 96 % din consumatorii de cocaină sub formă de pulbere au declarat că consumă mai multe substanțe.
  • Analiza a 3 256 de seringi folosite, efectuată în 2024 de rețeaua ESCAPE, care cuprinde 21 de orașe din 14 state membre ale UE și Norvegia, a arătat că s-a depistat cocaină în peste 50 % din seringile colectate în 10 orașe: Salonic (95 %), Barcelona (94 %), Limerick (91 %), Split (87 %), Dublin (70 %), Madrid (69 %), Cork (69 %), Volos (68 %), Köln (62 %) și Atena (61 %).

Admiterea la tratament pentru consum de cocaină

  • Cocaina a fost al doilea drog problematic ca frecvență în rândul persoanelor admise prima dată la un tratament specializat pentru consum de droguri în 2024, fiind menționată de aproximativ 37 000 de consumatori, adică 25 % din cei admiși prima dată la tratament (Figura 3.5).
  • Numărul de consumatori admiși la tratament prima dată pentru probleme asociate consumului de cocaină a crescut cu 39 % între 2018 și 2024.
  • Există un decalaj de 14 ani între primul consum de cocaină sub formă de pulbere (12 ani în cazul cocainei crack), în medie la vârsta de 22 de ani, și primul tratament pentru probleme legate de cocaină, în medie la vârsta de 36 de ani (Figura 3.5).
  • În 2024, sub 2 % din persoanele admise la tratament prima dată pentru consum de cocaină au indicat injectarea ca principală cale de administrare.

Admiterea la tratament pentru consum de cocaină crack

  • Doar 5 state membre ale UE au raportat 85 % din numărul estimat de 11 400 de admiteri la tratament pentru consum de cocaină crack în 2024 (9 900 în 2023), din care 4 300 erau persoane admise la tratament prima dată (Figura 3.5).
  • Numărul persoanelor admise prima dată la tratament cu cocaină crack ca drog principal a crescut cu 53 %, de la 2 800 de consumatori în 2018 la 4 300 în 2024.
  • Aproape un sfert din cei care încep un tratament pentru consumul de cocaină crack sunt femei (23 % în 2024).
  • Camerele de consum asistat din 15 orașe aflate în 12 state membre ale UE și Norvegia furnizează date către EUDA. În prima jumătate a anului 2025, consumul de cocaină pudră a fost raportat în 10 orașe din 8 țări, iar consumul de cocaină crack a fost raportat în 12 orașe din 9 țări. Cocaina crack era consumată în principal prin fumare, iar cocaina sub formă de pulbere era consumată în principal prin injectare. Injectarea a reprezentat o minoritate (4-20 %) din episoadele de consum de cocaină crack în camerele de consum asistat care permit fumatul din 4 orașe din 3 state membre ale UE, dar a reprezentat toate episoadele în 2 orașe din 2 țări în care fumatul nu era permis.
Figura 3.5. Consumatori admiși la tratament pentru consum de cocaină

Notă: Pe lângă tendințe, datele se referă la toate persoanele admise la tratament pentru care cocaina este drogul principal – 2024 sau cel mai recent an disponibil. Tendințele pentru persoanele admise la tratament pentru prima dată se bazează pe datele din 26 de țări. Analiza tendințelor cuprinde doar țările pentru care există date pentru cel puțin 6 din cei 7 ani. Valorile lipsă sunt interpolate pe baza anilor adiacenți. Din cauza perturbării serviciilor cauzate de pandemia de COVID-19, datele pentru 2020, 2021 și 2022 trebuie interpretate cu prudență. Datele lipsă au fost imputate cu valorile din anul precedent pentru Spania și Franța (2024) și Germania (2019).

Efectele negative asociate consumului de cocaină

Figura 3.6. Tendințe ale numărului de prezentări legate de cocaină în spitalele santinelă din cadrul Euro-DEN Plus, în perioada 2023-2024

Sursa datelor: Rețeaua Euro-DEN Plus.

Notă: Valorile care diferă cu mai puțin de 10 % față de valoarea anterioară sunt considerate stabile. Sunt incluse doar centrele care au raportat cel puțin 20 de prezentări pentru fiecare an.

În Bratislava, București, Gdańsk și Riga, în 2024 s-au înregistrat cel mult 10 prezentări legate de cocaină, ceea ce limitează comparabilitatea între ani. Pentru cele mai recente date și informații metodologice detaliate, vă rugăm să consultați: Exploratorul de date Euro-DEN.

  • Din cele 20 de țări europene care au furnizat date pentru ambii ani, cocaina a fost implicată în aproximativ un sfert (1 133 sau 27 %) din decesele induse de droguri în 2024 (1 053 sau 26 % în 2023).
  • Majoritatea deceselor legate de consumul de cocaină au implicat policonsumul de substanțe (Figura 3.7).
Figura 3.7. Toxicitatea indusă de policonsumul de substanțe în cazurile de deces induse de droguri în care a fost implicată cocaina, 2024 (sau cel mai recent an disponibil)
 

Notă: Date privind cazurile în care a fost implicată cocaina, provenite din registrele speciale de mortalitate. Țările sunt ordonate în ordine descrescătoare în funcție de proporția cazurilor care implică exclusiv cocaină. În eticheta țării, N reprezintă numărul total de decese induse de droguri, ponderea totală a cazurilor în care este implicată cocaina fiind indicată ca procent. Sunt incluse numai țările cu cel puțin 20 de cazuri legate de cocaină. Anul datelor este indicat pentru țările în care datele din 2024 nu au fost disponibile. În cazul Franței, sunt raportate doar substanțele implicate, în timp ce pentru celelalte țări sunt raportate toate mențiunile.

Date privind piața cocainei

  • În 2024, statele membre ale UE au raportat 97 000 de capturi de cocaină, însumând 330 de tone (419 tone în 2023). Spania (124 de tone), Franța (53,5 tone) și Belgia (44,6 tone) au reprezentat împreună 67 % din cantitatea totală capturată (Figura 3.8). În plus, cantități semnificative au fost raportate de Țările de Jos (37,6 tone), Germania (23,8 tone), Portugalia (23 de tone), Italia (11 tone), Irlanda (3,3 tone) și Turcia (2,5 tone).
  • În 2024, puritatea medie a cocainei la nivelul comerțului cu amănuntul a variat între 48 % și 92 % în Europa, jumătate din țări raportând o puritate medie între 64 % și 75 %. Deși prețul cocainei la nivelul comerțului cu amănuntul a scăzut în ultimul deceniu, puritatea cocainei a înregistrat o tendință ascendentă, atingând în 2024 un nivel cu 44 % mai mare decât anul de referință 2014 (Figura 3.8).
Figura 3.8. Piața cocainei în Europa
 

UE+2 se referă la statele membre ale UE, Norvegia, Norvegia și Turcia.

Prețul și puritatea: valori medii naționale – minim, maxim și interval intercuartil. Țările variază în funcție de indicator.

  • În 2024, 6 state membre ale UE au desființat cel puțin 42 de unități legate de producția de cocaină (34 în 2023). Altă unitate a fost desființată deTurcia. O cantitate considerabil mai mică de permanganat de potasiu, o substanță chimică esențială în producția de cocaină, a fost capturată în 2024 (17 kilograme) față de 2023 (2,1 tone). În schimb, cantitatea de procaină, un adulterant folosit pentru cocaină, capturată a crescut brusc în 2024, ajungând la 7,3 tone (față de 130 de kilograme în 2023).
  • În 2024, cocaina a fost menționată în 102 000 de infracțiuni legate de consum sau deținere, reprezentând aproximativ 14 % din totalul infracțiunilor de acest tip cu un drog cunoscut.
  • În 2025, în aproximativ 65 % (50 % în 2024) din probele de cocaină testate de 9 servicii de verificare a drogurilor din 5 state membre ale UE s-a constatat o puritate de cel puțin 80 %. Aceleași servicii au indicat cafeina (5 % din probe), procaina și fenacetina (câte 4 % fiecare) și levamisolul (3 %) drept adulteranți detectați cel mai frecvent.

Vezi și Piața drogurilor din UE: Cocaina și Stimulanții: răspunsuri sanitare și sociale.

Date sursă

Datele utilizate pentru a genera infograficele și diagramele de pe această pagină pot fi găsite mai jos.

Setul complet de date-sursă pentru Raportul european privind drogurile 2026, incluzând metadatele și notele metodologice, este disponibil în catalogul nostru de date.

Un subset al acestor date, folosit pentru a genera infografice, grafice și elemente similare pe această pagină, se găsește mai jos.

Tabele cu date privind prevalența consumului de droguri, inclusiv sondaje în populația generală și analiza apelor uzate (toate substanțele)

Alte tabele de date, inclusiv tabele specifice pentru cocaină

View this data in our Data catalogue
Download all files (zip)  

 

Main subject
Keywords
Target audience
Publication type
Pagina principală a Raportului european privind drogurile 2026
On this page
Top