Principalele constatări ale Proiectului european de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD) din 2024

Prezentare generală a rezultatelor

Proiectul european de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD) din 2024, la care au participat 37 de țări, marchează 30 de ani de monitorizare a comportamentelor riscante ale adolescenților din întreaga Europă. Deși comportamentele și tendințele legate de consumul de substanțe continuă să fie în centrul atenției, această ediție introduce un nou accent pe starea de bine psihică și pe activitățile de prevenție, recunoscând importanța tot mai mare a acestor aspecte în modelarea rezultatelor privind sănătatea adolescenților. Pe măsură ce comportamentele adolescenților evoluează, monitorizarea pe termen lung prin ESPAD continuă să ofere informații esențiale pentru orientarea eforturilor de prevenție și de politică, asigurând în continuare eficiența și relevanța răspunsurilor.

În pofida scăderii pe termen lung a consumului de substanțe, tendințele emergente ridică noi motive de îngrijorare. Fumatul de țigări a scăzut semnificativ în ultimele decenii, prevalența pe parcursul vieții reducându-se la jumătate în perioada 1995-2024. Începerea timpurie persistă totuși, în special în rândul fetelor, pentru care ratele zilnice de fumat la vârsta de 13 ani sau mai mică au crescut în ultimii ani. În același timp, consumul de țigări electronice a crescut vertiginos în rândul adolescenților, cu rate tot mai mari de debut timpuriu și de consum zilnic, ceea ce ridică motive de îngrijorare cu privire la dubla utilizare de țigări tradiționale și electronice și indică o trecere mai largă la alte produse pe bază de nicotină.

Consumul de alcool a scăzut, de asemenea, de-a lungul timpului, înregistrându-se o reducere a consumului general și a consumul excesiv de alcool. Această reducere este însă mai pronunțată în rândul băieților, fetele înregistrând o tendință mai stabilă. În pofida acestor progrese, alcoolul rămâne accesibil pe scară largă, iar debutul timpuriu și consumul episodic excesiv de alcool continuă să fie motive de îngrijorare semnificative în unele regiuni.

Canabisul este în continuare drogul ilicit utilizat cel mai frecvent, deși prevalența pe parcursul vieții a atins cel mai scăzut nivel din 1995. Deși băieții declară, în general, un consum mai mare, disparitățile de gen se reduc, cu unele excepții în care fetele depășesc băieții. Debutul timpuriu și consumul cu risc mare rămân motive de îngrijorare, deși consumul actual general (definit ca fiind în ultimele 30 de zile) a scăzut la 5 %, indicând o tendință descendentă pe termen lung. Disponibilitatea percepută variază foarte mult, dar pentru elevi, canabisul rămâne substanța ilicită cel mai ușor de obținut.

Consumul de alte droguri ilicite a scăzut în rândul elevilor participanți la ESPAD, diferențele de gen reducându-se, deși băieții declară în continuare, în general, un consum mai mare și o disponibilitate percepută mai mare. Între timp, consumul de inhalante este în creștere în rândul fetelor, precum și consumul de produse farmaceutice nemedicale.

Dincolo de substanțe, riscurile comportamentale se schimbă. Jocurile au luat amploare în rândul elevilor participanți la ESPAD, în special în rândul fetelor, și nu mai sunt o activitate predominant masculină, ceea ce indică schimbări mai ample în comportamentele digitale. În pofida unei participări sporite, jocurile percepute ca fiind problematice rămân stabile. Pe de altă parte, preocupările cu privire la utilizarea problematică a platformelor de comunicare socială au crescut, în special în rândul băieților, în timp ce ratele aferente fetelor rămân mari.

Participarea la jocurile de noroc rămâne stabilă, însă participarea online a crescut brusc, iar comportamentul dăunător al jocurilor de noroc aproape s-a dublat, înregistrându-se o creștere mai pronunțată în rândul fetelor.

În medie, 59 % din elevi raportează o stare psihică bună. Rezultatele evidențiază diferențe regionale notabile, precum și disparități de gen, fetele declarând sistematic o stare psihică mai proastă în raport cu băieții. Cele mai mici punctaje privind starea de bine se înregistrează în țările care se confruntă cu conflicte și instabilitate.

Eforturile de prevenție sunt răspândite, majoritatea elevilor participând la cel puțin o acțiune. Alcoolul este subiectul abordat cel mai frecvent, în timp ce substanțele ilicite și riscurile comportamentale beneficiază de mai puțină atenție. Programele de prevenție bazate pe competențe, care pun accentul pe abordările interactive, sunt mai frecvente în Europa de Vest și de Sud. Un punct central pentru viitoarele runde de sondaje ar putea fi măsura în care se poate considera că acțiunile de prevenție furnizate se bazează pe dovezi sau nu.

Instrumentul de explorare a datelor

Aspecte importante

Consumul de țigări

Consumul de țigări continuă să fie larg răspândit în rândul adolescenților din țările participante la ESPAD, conform căruia aproape un elev din trei a fumat cel puțin o dată în viață (32 % în medie). Cele mai mari rate de prevalență se observă în Ungaria (51 %) și Slovacia (46 %), iar cele mai mici sunt în Islanda (13 %) și Malta (16 %). Diferențele de gen indică o prevalență puțin mai mare în rândul fetelor (32 % față de 31 % în rândul băieților). Această tendință este evidentă în peste două treimi dintre țări, cele mai mari diferențe înregistrându-se în România (47 % față de 36 %) și Bulgaria (46 % față de 36 %). În unele țări această tendință se inversează însă, în special în Kosovo (¹) (47 % în rândul băieților față de 36 % în rândul fetelor) și Georgia (35 % față de 24 %).

În medie, 15 % din elevii participanți la ESPAD declară că au fumat prima țigară la vârsta de 13 ani sau mai devreme. Cele mai mari procente se înregistrează în Slovacia (24 %) și Kosovo (23 %), iar cele mai mici se înregistrează în Islanda (6,4 %) și Malta (7,1 %). În puțin peste jumătate dintre țări, fumatul început la vârste precoce este mai frecvent în rândul fetelor, în special în Bulgaria (23 % față de 17 %). Dintre țările în care există o probabilitate mai mare ca băieții să înceapă să fumeze la o vârstă fragedă, Kosovo prezintă cel mai mare decalaj (31 % față de 16 %).

Mai mult de jumătate dintre elevii participanți la ESPAD (55 %) consideră că țigările se pot obține destul de ușor sau foarte ușor. Această percepție este cea mai ridicată în Danemarca (76 %), urmată de Germania și Norvegia (70 %). În schimb, cele mai mici procente sunt raportate în Kosovo (32 %) și Moldova (23 %). În general, băieții sunt mai predispuși decât fetele să considere țigările ușor accesibile (61 % față de 50%).

Consumul actual de țigări, definit ca „fumat în ultimele 30 de zile”, este raportat de 18 % din elevi. Cea mai mare prevalență se observă în Croația și Ungaria (32 %), iar cea mai mică în Islanda (4,2 %) și Suedia (8,2 %). Fumatul actual este mai răspândit în rândul fetelor în peste jumătate din țările participante la ESPAD, cea mai mare disparitate de gen fiind raportată în Bulgaria (34 % față de 25 %) și România (30 % față de 22 %). Tendința este însă inversată în Kosovo (33 % față de 23 %) și Georgia (18 % față de 9,5 %), unde se înregistrează rate de fumat actuale mai mari în rândul băieților.

7,9 % din elevii participanți la ESPAD raportează un consum zilnic de țigări, cu procente similare pentru ambele genuri. Cele mai mari rate se observă în Bulgaria și Croația (20 %), iar cele mai mici în Islanda (0,8 %).

Altă cifră importantă este consumul zilnic declarat de elevii care au început să fumeze la o vârstă fragedă (la 13 ani sau mai devreme). În această categorie se încadrează, în medie, 3,6 % din elevi, cea mai mare proporție fiind observată în Bulgaria (8,7 %).

Urmărirea tendințelor: cum au evoluat lucrurile în perioada 1995 - 2024

Între primul și ultimul sondaj ESPAD, prevalența consumului de țigări de-a lungul vieții a scăzut constant, înjumătățindu-se de la 68 % la 32 %, cea mai importantă scădere înregistrându-se între 2019 și 2024 (o scădere de 10 puncte procentuale). În decursul celor 30 de ani, scăderea prevalenței a fost mai mare în rândul băieților, de la 70 % la 30 %. Țările cu cele mai mari scăderi sunt Insulele Feroe, Irlanda, Islanda și Suedia.

Tendința consumului în ultimele 30 de zile arată, de asemenea, un declin constant, de la 33 % la 18 %, cu tendințe aproape suprapuse între băieți și fete. Un model similar se observă în cazul fumatului zilnic, care a scăzut de la 20 % la 8 %.

În sfârșit, deși procentul de fumători zilnici cu vârsta de 13 ani sau mai mică a scăzut și el de-a lungul celor trei decenii (de la 10 % în 1995 la 3,6 % în 2024), o comparație a datelor din 2019 și 2024 arată o ușoară creștere (plus 0,6 %). Întrucât prevalența în rândul băieților rămâne neschimbată în ultimele două sondaje, această creștere este determinată de fete, în rândul cărora rata crește de la 2,5 % la 3,6 %, ceea ce confirmă o mai mare implicare a lor în aproape toate modelele observate în materie de fumat.

Consumul dublu

Deși țigările sunt cea mai frecventă formă de consum de tutun, concentrarea exclusivă asupra acestei forme subestimează consumul de nicotină din cauza creșterii numărului de produse alternative. Dacă luăm în considerare consumul cumulat de țigări și țigări electronice, acesta crește de-a lungul vieții de la 32 % la 47 %, cu creșteri majore înregistrate în Cehia și Estonia, în timp ce consumul curent crește de la 18 % la 28 %, cu o creștere importantă în rândul fetelor, atât în ceea ce privește consumul de-a lungul vieții, cât și consumul curent.

Dacă luăm în considerare consumul zilnic dublu, prevalența crește de la 7,9 % la 14 % (15 % în rândul fetelor față de 12 % în rândul băieților), cu frecvențe mai mari în Bulgaria și Ungaria (25 %).

Consumul zilnic început la o vârstă fragedă prezintă, de asemenea, o creștere importantă, de la 3,9 % la 6 %, atunci când se ia în considerare consumul dublu. În acest caz, cele mai mari creșteri se observă în Lituania și Estonia, fiind din nou mai pronunțate în rândul fetelor.

Consumul de țigări electronice

În medie, 44 % din elevii din țările participante la ESPAD declară că au folosit țigări electronice cel puțin o dată în viață, cu o variație a prevalenței naționale de la 22 % în Portugalia la 57 % în Ungaria.

În 13 din cele 37 de țări participante la ESPAD, cel puțin jumătate dintre elevi au încercat țigările electronice, în timp ce doar în șase țări (Portugalia, Malta, Islanda, Macedonia de Nord, Muntenegru și Irlanda), mai puțin de o treime dintre elevi au declarat că le- au utilizat cel puțin o dată în viață.

În general, fetele (46 %) raportează o prevalență mai mare a consumului de țigări electronice pe parcursul vieții decât băieții (41 %), cu excepții în Kosovo, Georgia, Moldova, Insulele Feroe, Macedonia de Nord, Ucraina și Portugalia. Cele mai mari diferențe de gen se înregistrează în Liechtenstein și Malta, unde prevalența în rândul fetelor o depășește pe cea a băieților cu 13 puncte procentuale, și în Kosovo, unde, dimpotrivă, băieții raportează o prevalență cu 12 puncte procentuale mai mare decât fetele (51 % față de 39 %).

În medie, 16 % din elevi au încercat țigări electronice la vârsta de 13 ani sau mai devreme, cele mai mari rate fiind înregistrate în Estonia (33 %) și Lituania (31 %), iar cele mai mici în Portugalia (5,4 %) și Muntenegru (7,4 %). În majoritatea țărilor, consumul de țigări electronice de la o vârstă fragedă este mai frecvent în rândul fetelor decât al băieților, cele mai mari diferențe fiind constatate în Estonia (37 % pentru fete, față de 29 % pentru băieți), Letonia (34 % față de 27 %) și Irlanda (18 % față de 12 %). În schimb, în Kosovo băieții raportează o prevalență cu 12 puncte procentuale mai mare decât fetele (25 % față de 13 %).

Un procent mare de elevi (60 %) consideră că este destul de ușor sau foarte ușor să obțină țigări electronice dacă doresc, cu diferențe mari între țări, care variază de la 33 % în Kosovo la 82 % în Danemarca. În 20 de țări, această percepție este peste medie, cel puțin 60 % din elevi considerând că țigările electronice sunt accesibile ușor. În medie, băieții și fetele raportează niveluri similare de disponibilitate percepută.

Consumul actual de țigări electronice, definit ca fiind consumul din ultimele 30 de zile, este raportat de 22 % din elevi (19 % pentru băieți și 25 % pentru fete). Cele mai scăzute rate se observă în Portugalia și Insulele Feroe (ambele cu 6,4 %) și Malta (10 %), iar cele mai mari rate de consum curent de țigări electronice sunt raportate în Polonia (36 %) și Serbia (34 %).

Consumul zilnic de țigări electronice variază de la o țară la alta, de la 1,5 % în Insulele Feroe la 20 % în Polonia. În 22 de țări, consumul zilnic de țigări electronice este semnificativ mai mare în rândul fetelor, în timp ce doar în două țări este mai mare în rândul băieților, și anume în Kosovo (7,7 % față de 5,8 %) și în Georgia (4,2 % față de 1,2 %).

Urmărirea tendințelor: cum au evoluat lucrurile în perioada 2019 - 2024

Popularitatea și prevalența consumului de țigări electronice au crescut brusc în ultimul deceniu, majoritatea țărilor participante la ESPAD raportând o creștere începând cu 2019.

Datele provenind din 32 de țări care au cules informații privind consumul de țigări electronice în 2019 și 2024 arată o creștere a consumului de-a lungul vieții de la 41 % la 43 %, în timp ce consumul actual a crescut de la 14 % la 22 % în această perioadă. Din aceste 32 de țări, 11 au raportat un procent mai mic de consum de-a lungul vieții, cele mai mari scăderi fiind observate în Monaco (de la 63 % la 44 %), Ucraina (de la 51 % la 37 %) și Lituania (de la 65 % la 51 %). Cele mai mari creșteri ale consumului de țigări electronice s-au înregistrat în Serbia (de la 18 % la 51 %) și în Grecia (de la 35 % la 52 %).

Tendințe similare s-au observat și în cazul consumului actual de țigări electronice, care a scăzut în special în Monaco și Lituania, în timp ce creșteri majore s-au înregistrat în Serbia (29 de puncte procentuale) și în Croația (20 de puncte procentuale).

Consumul de alcool

Consumul de alcool de-a lungul vieții este raportat de 73 % din adolescenții din țările participante la ESPAD. Ratele de prevalență cele mai mari sunt observate în Ungaria (91 %) și Danemarca (90 %), iar cele mai mici sunt înregistrate în Kosovo (29 %) și Islanda (41 %). Diferențele de gen indică o prevalență puțin mai mare în rândul fetelor (74 %) decât în rândul băieților (72 %), tendință observată în mai mult de jumătate dintre țări. Cele mai pronunțate diferențe de gen se înregistrează în Islanda (48 % față de 34 %), Letonia (84 % față de 73 %) și Lituania, Malta și Monaco, fiecare cu o diferență de 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, în unele țări, tendința este inversată, în special în Kosovo (37 % în rândul băieților față de 23 % în rândul fetelor).

În medie, 33 % din elevii participanți la studiul ESPAD declară că au consumat prima băutură alcoolică la vârsta de 13 ani sau mai devreme, un indicator al consumului timpuriu de alcool, iar 8 % spun că au experimentat alcoolismul la aceeași vârstă. Cele mai mari rate de consum timpuriu de alcool sunt raportate în Georgia (64 %) și Moldova (49 %), iar cele mai mici rate se înregistrează în Islanda (12 %), Kosovo și Norvegia (14 %). În mod similar, starea de ebrietate la vârste fragede are cea mai mare prevalență în Georgia (25%) și Bulgaria (14%) și este mai puțin frecventă în Kosovo (3 %), Franța și Portugalia (3,6 %) și Insulele Feroe (3,9 %).

Băieții raportează rate ușor mai mari decât fetele, atât pentru consumul de alcool (34 % față de 33 %), cât și pentru starea de ebrietate (8,2 % față de 7,8 %). Cu toate acestea, în ceea ce privește consumul de alcool la vârsta de 13 ani sau mai devreme, în unele țări diferența este mai mare, înregistrându-se rate mai mari pentru băieți, cum ar fi în Macedonia de Nord (35 % față de 22 %), Muntenegru (47 % față de 36 %) și Serbia (49 % față de 37 %). În schimb, în Letonia și Lituania, fetele sunt cele care raportează cele mai mari procente (46 % față de 35 % și, respectiv, 35 % față de 26 %). În ceea ce privește starea de ebrietate la o vârstă fragedă, diferențele de gen apar și la nivel național. În Georgia, mai ales, băieții au o prevalență mai mare decât fetele (30 % față de 20 %). În schimb, tendința este inversată în Cehia (14 % în rândul fetelor, față de 7,6 % în rândul băieților) și în Estonia (14 % față de 9,3 %).

Trei din patru elevi participanți la ESPAD (75 %) consideră că băuturile alcoolice se pot obține destul de ușor sau foarte ușor. Această percepție este cea mai ridicată în Danemarca și Germania (94 %), urmate de Grecia (92 %), în timp ce procentele cele mai mici sunt înregistrate în Kosovo (42 %) și Islanda (54 %). În general, în raport cu băieții, fetele tind să perceapă alcoolul ca fiind mai ușor de obținut (77 % față de 73 %), în special în Lituania (64 % față de 51 %), Cipru (78 % față de 66 %) și Letonia (74 % față de 62 %).

Consumul actual de alcool, definit ca fiind consumul în ultimele 30 de zile, este raportat de 42 % din elevi. Cea mai mare prevalență se observă în Danemarca (68 %) și Germania (62 %), iar cea mai mică se înregistrează în Islanda (12 %) și Kosovo (14 %). Consumul actual de alcool este ușor mai mare în rândul fetelor (43 % față de 41 %), cea mai mare disparitate de gen înregistrându-se în Letonia (35 % față de 25 %), Malta (42 % față de 33 %) și Ucraina (45 % față de 36 %). Modelul diferă însă în Cipru, unde băieții raportează rate mai mari decât fetele (49 % față de 35 %).

Intoxicația cu alcool cel puțin o dată în ultimele 30 de zile este semnalată de 13 % din toți elevii participanți la ESPAD. Cele mai mari rate se observă în Danemarca (36 %), Austria (24 %) și Ungaria (22 %), iar cele mai mici se înregistrează în Kosovo (4,9 %). În general, procentele sunt egale pentru ambele genuri. La nivel național însă, fetele raportează mai des rate mai mari de ebrietate decât băieții, cel mai mare decalaj fiind observat în Cipru (12 % pentru fete față de 4,4 % pentru băieți).

Un indicator important al consumului excesiv de alcool este consumul ocazional excesiv de alcool, definit ca fiind consumul a cel puțin cinci băuturi la o singură ocazie în ultimele 30 de zile. În medie, prevalența în țările participante la ESPAD este de 31 %, procente mai mari fiind raportate în Danemarca (55 %), Germania (49 %) și Austria (48 %), iar cele mai mici în Islanda (8,9 %). Băieții și fetele prezintă, în medie, rate similare pentru acest model. La nivel național, apar însă diferențe de gen semnificative: băieții raportează o prevalență mai mare în Muntenegru (27 % față de 18 %) și Liechtenstein (41 % față de 35 %), în timp ce fetele au rate mai mari în Malta (34 % față de 25 %).

Urmărirea tendințelor: cum au evoluat lucrurile în perioada 1995 - 2024

În perioada 1995 - 2024, consumul de alcool de-a lungul vieții în țările participante la ESPAD a înregistrat o tendință de scădere, de la 88 % la 74 %, deși cu unele fluctuații. Prevalența a atins un nivel maxim de 91 % în sondajul din 2003, după care a scăzut în anii următori. Deși aceste date nu sunt disponibile în mod constant pentru toate țările începând din 1995, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Islanda (de la 79 % la 41 %) și Suedia (de la 89 % la 56 %). Tendințele pentru băieți și fete urmează un model similar.

Consumul de alcool în ultimele 30 de zile a scăzut și între primul și cel mai recent sondaj ESPAD, de la 55 % la 43 %. Această tendință reflectă scăderea consumului observată de-a lungul vieții, cu o prevalență maximă de 63 % în 2003. Cele mai mari scăderi se observă în Islanda (de la 56 % la 12 %), Irlanda (de la 66 % la 35 %) și Finlanda (de la 57 % la 27 %).

În ceea ce privește consumul episodic excesiv de alcool, deși prevalența lui a scăzut de la 36 % la 30 % în perioada de observare de 30 ani, a atins un nivel maxim de 42 % în 2007, după ce crescuse din 1995. Această tendință este evidentă atât la băieți, cât și la fete. La băieți, punctul maxim a fost atins mai devreme (47 % în 2003) și s-a menținut în 2007, în timp ce la fete, un punct maxim de 38 % a fost înregistrat în 2007. Cu toate acestea, scăderea globală în rândul fetelor în perioada 1995-2024 a fost doar de un punct procentual.

Consumul de droguri ilicite

În medie, 13 % din elevii vizați de raportul ESPAD declară că au consumat droguri ilicite cel puțin o dată în viață. Prevalența consumului ilicit de droguri de-a lungul vieții variază foarte mult între țările participante la ESPAD, cele mai mari rate fiind observate în Liechtenstein (25 %) și Cehia (24 %), iar cele mai mici în Georgia și Moldova (3,9 % în ambele cazuri).

În general, se observă doar o mică disparitate de gen, 14 % din băieți și 12 % din fete declarând că au consumat droguri ilicite de-a lungul vieții. Se observă o diferență relativ mare de 8 puncte procentuale între băieții și fetele din Ucraina. Malta iese în evidență, unde prevalența de-a lungul vieții în rândul fetelor o depășește pe cea a băieților cu 6 puncte procentuale (15 % față de 9,3 %).

Dintre substanțele individuale, canabisul este drogul consumat cel mai frecvent (12 % consum de-a lungul vieții), urmat de cocaină (2,3 %), ecstasy/MDMA (2,1 %), LSD sau alte substanțe halucinogene (1,8 %) și amfetamină (1,8 %). Prevalența medie pe parcursul vieții a consumului de metamfetamină, cocaină crack, heroină și GHB rămâne mai mică, aproximativ 1 % pentru fiecare drog. În medie, băieții prezintă rate mai mari de prevalență de-a lungul vieții decât fetele, pentru fiecare substanță.

La nivel național, consumul de amfetamină variază de la 0,7 % în Georgia și Monaco la 4,3 % în Ungaria, în timp ce consumul de metamfetamină variază între 0,5 % în Monaco și Macedonia de Nord și 3,1 % în Polonia. Cipru înregistrează cea mai mare prevalență de-a lungul vieții în țările participante la ESPAD în ceea ce privește consumul de LSD și alte substanțe halucinogene (6,8 %) și de cocaină (6,2 %). De asemenea, raportează cea mai mare prevalență pentru ecstasy/MDMA (4,7 %), cocaină crack și heroină (4,1 % în ambele cazuri) și GHB (3,4 %).

Consumul ilicit de droguri, altele decât canabis

Deși canabisul reprezintă cea mai mare parte a consumului de droguri ilicite raportată, prevalența medie de-a lungul vieții a oricărui consum ilicit de droguri, altele decât canabisul, este considerabil mai mică, situându-se la 5 %. La nivel de țară, ratele variază de la 1,7 % în Georgia la 9,9% în Cipru, cu o prevalență relativ mare raportată și în Islanda (7,9%) și Muntenegru (7,6%). În medie, prevalența este mai mare în rândul băieților decât al fetelor (5,4 % față de 4,5 %).

Rata consumului de cocaină/cocaină crack la vârsta de 13 ani sau mai devreme este, în medie, de 0,9 % în cele 17 țări care au cules aceste informații în 2024, cea mai mare prevalență fiind înregistrată în Ucraina (4 %). În general, băieții (1,2 %) sunt mai predispuși să înceapă consumul mai devreme decât fetele (0,5 %), deși diferența medie este sub un punct procentual. Modele similare apar pentru amfetamină/metamfetamină și ecstasy/MDMA, Ucraina înregistrând cele mai mari rate (3,3 % și, respectiv, 3,7 %), iar Kosovo următoarea cea mai mare prevalență (1,4 % în ambele cazuri).

Disponibilitatea percepută a altor droguri ilicite decât canabisul este relativ smică. În medie, 13 % din elevi au raportat un acces facil la cocaină, 11 % la ecstasy/MDMA, 9 % la amfetamină și aproape 8 % la cocaina crack și la metamfetamină.

Există diferențe mari între țări în ceea ce privește disponibilitatea percepută a substanțelor. Norvegia raportează un procent mai mare de elevi care consideră că substanțele sunt ușor accesibile, cu cele mai mari rate înregistrate pentru cocaină (28 %), ecstasy/MDMA (25 %) și amfetamină (19 %). Slovenia este țara în care disponibilitate percepută pentru cocaina crack este cea mai mare (13 %) din cele16 țări care au cules aceste informații. În Muntenegru se observă, de asemenea, rate mari de disponibilitate percepută atât pentru amfetamină (18 %), cât și pentru metamfetamină (15 %). În schimb, disponibilitatea percepută pentru alte droguri ilicite rămâne mică în Georgia, Moldova și Insulele Feroe, situându-se în general între 1,8 % și 3,6 %.

Disponibilitatea percepută a substanțelor este în general mai mare în rândul băieților decât în rândul fetelor, cu excepția cocainei, care este declarată ca fiind mai ușor accesibilă de către fete (13 %) decât de către băieți (12 %),în medie. Pentru fiecare substanță, diferența medie de gen rămâne sub 1,5 puncte procentuale. Cu toate acestea, modelele de disparitate de gen variază în funcție de țări și substanțe. În unele țări, cum ar fi Liechtenstein și Monaco, băieții declară o disponibilitate percepută mai mare a substanțelor ilicite, în timp ce în alte țări, și anume în Cipru, Slovacia, Bulgaria și Malta, fetele declară o disponibilitate percepută mai mare decât băieții.

Urmărirea tendințelor: cum au evoluat lucrurile în perioada 1995 - 2024

În general, în perioada 1995 - 2003, prevalența consumului de droguri ilicite de-a lungul vieții a crescut. Începând din 2003, prevalența medie a rămas stabilă, la 19 % până în 2015, apoi a scăzut la 17 % în 2019 și ulterior la 14 % în 2024.

Printre țările care înregistrează o creștere susținută de-a lungul mai multor valuri de colectare a datelor ESPAD se numără Norvegia, unde ratele cresc din 2011, și Muntenegru, unde ratele au crescut constant din 2007, când a început colectarea datelor ESPAD.

Între 1995 și 2019, fetele și băieții au urmat tendințe similare, rata medie în rândul fetelor fiind în mod constant cu 5-6 puncte procentuale mai mică decât cea a băieților. Cu toate acestea, între 2019 și 2024, diferența s-a redus până la un minim record de 2 puncte procentuale. Dacă analizăm fiecare țară separat, majoritatea țărilor participante la ESPAD prezintă tendințe paralele sau convergente între băieți și fete.

Consumul de droguri ilicite, cu excepția canabisului, a înregistrat cea mai mare prevalență de-a lungul vieții în 2007, urmată de o ușoară scădere până în 2019, după care a rămas stabilă. Această tendință generală maschează însă variațiile specifice fiecărei țări. Cipru, în special, se remarcă printr-o creștere considerabilă față de 2003, când a început colectarea datelor ESPAD.

Tendința în ceea ce privește procentul de elevi care consumă droguri ilicite, altele decât canabisul, este similară pentru băieți și fete, fetele declarând în mod constant rate mai mici cu 1 până la 2 puncte procentuale, pe parcursul anilor în care s-a desfășurat sondajul.

Consumul de canabis

Canabisul rămâne drogul ilicit consumat cel mai frecvent în toate țările participante la ESPAD. În medie, 12 % din elevi declară că au consumat canabis cel puțin o dată în viață. Cea mai mare prevalență se observă în Cehia (24 %) și Liechtenstein (23 %), iar cea mai mică în Georgia (3,3 %) și Moldova (2,5 %). Deși disparitatea de gen generală a scăzut în timp, în medie băieții continuă să declare un consum mai mare de canabis decât fetele (13 % față de 11 %). Această tendință este evidentă în majoritatea țărilor, în special în Ucraina (15 % față de 6,7 %) și în Muntenegru (13 % față de 6,8 %). Malta face însă excepție, consumul de canabis fiind mai răspândit în rândul fetelor (14 %) decât al băieților (8,6 %).

În medie, 2,4 % din elevii participanți la ESPAD declară că au consumat pentru prima dată canabis la vârsta de 13 ani sau mai devreme. Procentele cele mai mari sunt înregistrate în Ucraina (4,9 %) și Cehia (4,1 %), iar cele mai mici în Moldova (0,7 %). Consumul timpuriu de canabis este, în general, mai frecvent în rândul băieților decât al fetelor, excepție făcând Cipru, Cehia, Malta, Slovenia, Austria, Slovacia, Letonia, Germania și Liechtenstein.

Canabisul este perceput ca fiind cea mai accesibilă substanță ilicită, aproximativ unul din patru elevi participanți la ESPAD (26 %) considerând că se poate obține destul de ușor sau foarte ușor. Percepția privind disponibilitatea este cea mai mare în Danemarca, Germania și Slovenia (41 %) și Norvegia (40 %). În schimb, cea mai scăzută disponibilitate percepută este raportată în Moldova (5,3 %), Ucraina (7,1 %), Insulele Feroe (11 %), Kosovo și Georgia (12 %). Ca și în cazul modelelor de consum, băieții sunt mai predispuși decât fetele să perceapă canabisul ca fiind ușor accesibil (28 % față de 24 %).

În ceea ce privește consumul actual, toate țările participante la ESPAD raportează rate de prevalență sub 10 %, cifrele cele mai mici, sub 2 %, fiind înregistrate în Moldova, Georgia, România și Insulele Feroe. În același timp, prevalența este mai mare în Italia și Slovenia (8,6%) și Liechtenstein (9,6 %). Din nou, acolo unde există o disparitate de gen, băieții tind să declare un consum actual de canabis mai mare decât fetele.

ESPAD evaluează, de asemenea, consumul de canabis cu risc mare prin Testul de depistare a abuzului de canabis (CAST), aplicat elevilor care au declarat că au consumat canabis în ultimul an. Prevalența consumului cu risc mare variază de la sub 1 % în Moldova și Georgia până la maximum 5,9 % în Cehia și Slovenia. Doar câteva țări participante la ESPAD raportează diferențe semnificative între băieți și fete în ceea ce privește consumul de canabis cu risc mare și, în toate cazurile, la băieți cifrele sunt mai mari, cu excepția Maltei, unde prevalența este puțin mai mare în rândul fetelor (4,4 % față de 2,6 %).

Urmărirea tendințelor: cum au evoluat lucrurile în perioada 1995 - 2024

În ultimele trei decenii, consumul de canabis în rândul adolescenților europeni a înregistrat fluctuații importante. Prevalența consumului de canabis de-a lungul vieții a atins punctul maxim de 18 % în 2003 și 2011, dar de atunci a urmat o tendință descendentă, ajungând la 12 % în 2024, cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul ESPAD în 1995.

Consumul actual de canabis a rămas relativ stabil în timp, oscilând între 6,7 % și 7,4 % din 1999 până în 2019. Cu toate acestea, datele din 2024 indică o scădere la 5 %, revenind la niveluri apropiate de cele observate în 1995 (4,1 %).

În ciuda unei creșteri constante a disponibilității percepute a canabisului până în 2019, când 33 % din elevi au raportat că acesta se poate obține destul de ușor sau foarte ușor, această cifră a scăzut brusc la 27 % în 2024, apropiindu-se de nivelul înregistrat în 1995 (26 %).

Consumul de alte substanțe

Sondajul a cules date și despre alte substanțe, inclusiv noile substanțe psihoactive (NPS), droguri sintetice concepute pentru a imita efectele substanțelor tradiționale controlate, evitând în același timp restricțiile legale; produse farmaceutice, inclusiv tranchilizante sau sedative, consumate fără rețetă; analgezice, utilizate pentru a intra în stare de euforie; medicamente pentru atenție/hiperactivitate, luate fără rețetă, precum și steroizi anabolizanți; inhalanți; și, pentru prima dată, protoxid de azot.

În rândul elevilor participanți la ESPAD, prevalența medie a consumului de noi substanțe psihoactive pe parcursul vieții este de aproximativ 3 %, cele mai mari rate fiind înregistrate în Polonia (6,4 %) și Slovenia (6 %), iar cele mai mici în Țările de Jos, Liechtenstein, Insulele Feroe și Moldova (sub 1 %).

Prevalența medie a consumului de NPS pe parcursul vieții este puțin mai mare în rândul băieților decât al fetelor (2,8 % față de 2,6 %), deși disparitatea de gen variază de la o țară la alta. În 13 țări, fetele au declarat o prevalență mai mare a consumului de NPS de-a lungul vieții în 2024. Cele mai mari diferențe în favoarea fetelor se observă în Cipru (6,6 % pentru fete față de 2,9 % pentru băieți) și Slovacia (6,4 % față de 4,3 %), în timp ce în Ucraina băieții au declarat un consum de-a lungul vieții mai mare decât fetele (3,6 % față de 2 %).

În ceea ce privește substanțele specifice, 3,5 % din elevii participanți la ESPAD (medie bazată pe datele din 23 de țări dintr-un total de 37 de țări) au declarat că au consumat canabinoizi sintetici cel puțin o dată în viață, cu o variație de la 0,7 % în Georgia la 16 % în Slovacia. În mod similar, 1,1 % din elevi declară că au consumat catinone sintetice pe parcursul vieții (medie calculată pentru 14 țări din 37), cele mai mari cifre fiind înregistrate în Ungaria (3,7 %). Consumul pe parcursul vieții de opioizi sintetici variază între 0,6 % în Georgia, Irlanda și Portugalia și 2,2 % în Estonia, cu o prevalență medie de 1,1 % (pe baza datelor din 15 țări dintr-un total de 37).

În medie, băieții prezintă o prevalență a consumului puțin mai mare decât fetele pentru toate cele trei clase de substanțe sintetice noi incluse în sondaj. Singurele excepții se înregistrează în Cipru, unde fetele (9,1 %) declară o prevalență mai mare a consumului de canabinoizi sintetici decât băieții (4,3 %), Malta (4,7 % în rândul fetelor față de 2,4 % în rândul băieților), Letonia (2,9 % față de 2,6 %) și Portugalia (2,1 % față de 1,7 %). În plus, în Ungaria, fetele declară un consum mai mare de canabinoizi sintetici (7,9 % față de 5,6 % în rândul băieților) și de catinone sintetice (4,3 % față de 2,9 %) de-a lungul vieții.

Prevalența consumului de inhalanți de-a lungul vieții este de 6,4 % în medie, cu diferențe mari între țări. Cele mai mari rate se înregistrează în Suedia (17 %) și Liechtenstein (16 %), iar cele mai mici rate sunt raportate în Kosovo (1,3 %) și Macedonia de Nord (2,1 %). În 2024, consumul de inhalanți este, în medie, mai mare în rândul fetelor (6,7 % în rândul băieților față de 7,9 % în rândul fetelor) și îl depășește pe cel al băieților în 25 din cele 37 de țări participante la ESPAD. Pentru prima dată, consumul de protoxid de azot a fost studiat în rândul elevilor participanți la ESPAD din 18 țări, cu o medie de 3,1 % care au raportat consumul de-a lungul vieții. Cea mai mare prevalență se înregistrează în Bulgaria (9,4 %) și Liechtenstein (7,2 %), ambele țări raportând cifre mai mari pentru fete, în raport cu băieții.

Aproximativ 2,2 % din elevii participanți la ESPAD declară că au folosit pentru prima dată inhalanți la vârsta de 13 ani sau mai devreme, cu diferențe semnificative între țări. Consumul precoce de inhalanți vizează mai puțin de 1 % din elevii din Portugalia (0,3 %) și Italia (0,4 %) sau 5 % sau mai mult în Germania (5,9 %) și Slovenia (5 %).

Prevalența consumului de-a lungul vieții de produse farmaceutice în scopuri nemedicale este, în medie, de 14 % în țările participante la ESPAD, cu rate mai mari în rândul fetelor (16 %) decât al băieților (11 %). Cea mai mare prevalență se observă în Lituania (29 % în total, 36 % în rândul fetelor).

Dintre diferitele categorii de produse farmaceutice, cel mai frecvent consumate sunt tranchilizantele și sedativele eliberate fără rețetă (8,5 %), urmate de analgezice pentru a intra în stare de euforie, declarate, în medie, de 6,9 % din elevi. În ansamblu, 3,4 % din elevi declară că iau medicamente pentru atenție/hiperactivitate, care sunt incluse pentru prima dată în sondajul ESPAD din 2024 într-un subeșantion de 18 țări. În toate categoriile, consumul de produse farmaceutice este în general mai mare în rândul fetelor, cu excepția Bulgariei, unde băieții declară un consum mai mare la toate tipurile de medicamente; în Insulele Feroe și Irlanda pentru tranchilizante și sedative; în Cipru, Bulgaria, Grecia, Italia, Ucraina, Georgia, Norvegia și Spania pentru analgezice; și în Danemarca și Kosovo la medicamente pentru atenție/hiperactivitate.

În medie, 19 % din elevi consideră că tranchilizantele și sedativele eliberate fără rețetă se pot obține destul de ușor sau foarte ușor, cea mai mare disponibilitate percepută fiind înregistrată în Polonia (49 %), Danemarca (39 %) și Cehia (38 %). Cea mai mică disponibilitate percepută a produselor farmaceutice este observată în Moldova (3,4 %) și Ucraina (5,9 %). În toate țările, fetele sunt mai susceptibile să perceapă tranchilizantele și sedativele ca fiind ușor accesibile, cu excepția Monaco, Macedoniei de Nord, Moldovei și Letoniei, unde băieții declară o disponibilitate percepută mai mare.

Un număr relativ mic de elevi din țările participante la ESPAD declară consum de steroizi anabolici, cu o medie de 1,5 %. Cel mai mare procent este înregistrat în Cipru (4,2 %), urmat de Polonia (3,3 %) și Ucraina (2,8 %). În general, probabilitatea de a fi încercat steroizi anabolizanți este mai mare în cazul băieților decât al fetelor.

Urmărirea tendințelor: cum au evoluat lucrurile în perioada 1995 - 2024

Consumul de inhalanți de-a lungul vieții în rândul adolescenților europeni a urmat o tendință de creștere până în 2011, după care a scăzut. În prezent, ratele de prevalență sunt similare cu cele observate la mijlocul anilor 1990. Reducerea diferenței de gen observată între 2011 și 2019 s-a mărit în 2024, majoritatea țărilor înregistrând acum o prevalență mai mare a consumului de inhalanți în rândul fetelor. Cu toate acestea, tendințele variază în țările participante la ESPAD. Deși unele țări, cum ar fi Bulgaria, Finlanda, Islanda, Italia și Suedia, raportează o creștere considerabilă a consumului de inhalanți începând din 2011, în special între 2019 și 2024, altele, inclusiv Croația, Cehia, Estonia, Letonia și Portugalia, au raportat o scădere.

Tendințele în ceea ce privește consumul de produse farmaceutice în scopuri nemedicale sunt adesea influențate de schimbarea setului de medicamente incluse. În general, consumul de tranchilizante și sedative de-a lungul vieții a crescut în întreaga Europă atât în rândul băieților, cât și în rândul fetelor, fiind raportate creșteri semnificative în Austria, Germania, Islanda, Lituania, Norvegia, Suedia și Ucraina. Fetele au declarat în mod constant rate mai mari ale consumului de medicamente de-a lungul timpului.

Jocuri de noroc pe bani

În medie, 23 % din elevii participanți la ESPAD declară că au jucat pe bani în ultimele 12 luni, în persoană sau online, prin jocuri de noroc, cum ar fi mașini de jocuri mecanice, jocuri de cărți sau zaruri, loterii sau pariuri sportive sau pe curse de animale.

Italia înregistrează cea mai mare prevalență a jocurilor de noroc în rândul elevilor (45 %), urmată de Islanda (41 %) și Grecia (36 %), iar cea mai mică prevalență se observă în Georgia (9,5 %).

Băieții raportează un nivel semnificativ mai mare de participare la jocuri de noroc decât fetele, atât în medie (29 % față de 16 %), cât și în majoritatea țărilor. Singura excepție este Islanda, unde prevalența este aproape egală, cu 42 % din băieți și 41 % din fete care au jucat jocuri de noroc în ultimele 12 luni.

Dintre elevii participanți la ESPAD care au declarat că au jucat jocuri de noroc pe bani în ultimul an, marea majoritate (85 %) au ales să joace în localuri fizice, cum ar fi baruri și cluburi. Acest procent variază de la 68 % în Suedia până la 98 % în Italia și 97 % în Cipru. Deși prevalența jocurilor de noroc fizice în rândul băieților este aproape dublă față de cea în rândul fetelor (25 % față de 14 %), proporția celor care au jucat în localuri fizice este, în medie, puțin mai mare în rândul fetelor (86 %) decât în rândul băieților (84 %), cu diferențe de gen modeste observate în majoritatea țărilor.

Aproximativ doi din trei (65 %) elevi participanți la ESPAD care au declarat că au jucat jocuri de noroc pe bani în ultimul an au făcut-o prin platforme online, fie exclusiv, fie în combinație cu localuri fizice. Cele mai mari procente se observă în Suedia (81 %), Slovenia (77 %), Kosovo (76 %), Islanda (75 %), Muntenegru (75 %), Bulgaria și Slovacia (74 % fiecare), iar ponderea cea mai mică se observă în Italia (28 %) și Spania (44 %). Prevalența jocurilor de noroc online în rândul băieților (20 %) este de peste două ori mai mare decât în rândul fetelor (8,7 %). Chiar și în rândul elevilor care declară că au jucat jocuri de noroc pe bani în ultimul an, ponderea celor care aleg canalul online este mai mare în rândul băieților (70 %) decât în rândul fetelor (54 %). Spre deosebire de jocurile de noroc fizice, diferențele de gen variază foarte multe între țări: cele mai mari se observă în Portugalia (80 % în rândul băieților față de 43 % în rândul fetelor), în timp ce în Macedonia de Nord, Kosovo, Moldova, Islanda, Spania, Germania și Liechtenstein nu există diferențe de gen sau acestea sunt foarte mici.

ESPAD evaluează, de asemenea, prezența unui posibil comportament nociv în materie de jocuri de noroc prin instrumentul de evaluare Lie/Bet, aplicat elevilor care declară că au participat la jocuri de noroc în ultimul an. Procentul de elevi jucători care prezintă un comportament potențial nociv în materie de jocuri de noroc variază de la mai puțin de 5 % în Liechtenstein, Cehia, Insulele Feroe și Monaco la maximum 22 % în Kosovo. Deși, în medie și în marea majoritate a țărilor, cea mai mare proporție de elevi jucători cu un posibil comportament nociv se înregistrează în rândul băieților (11 % față de 4,6 % în rândul fetelor), acest lucru nu este valabil pentru Malta (7,1 % față de 3,7 %) și în Cipru (8,3 % față de 5 %).

Urmărirea tendințelor: cum au evoluat lucrurile în perioada 2015 - 2024

Deși multe țări europene au adoptat în ultimii ani reglementări mai stricte în materie de jocuri de noroc, cu un accent sporit pe protecția minorilor, jocurile de noroc în rândul adolescenților europeni au rămas stabile de când ESPAD a început să investigheze această problemă în 2015. De-a lungul timpului au apărut însă schimbări importante.

Mai exact, participarea la jocurile de noroc a scăzut ușor în rândul băieților, de la 32 % în 2015 la 30 % în 2024, însă a crescut ușor în rândul fetelor, de la 14 % la 16 % în aceeași perioadă.

Jocurile de noroc online au înregistrat o creștere considerabilă, prevalența crescând de la 7,9 % în 2019 la 14 % în 2024. Deși diferența de gen în ceea ce privește jocurile de noroc online persistă, ratele de participare au crescut cu mai mult de jumătate în rândul băieților (de la 13 % în 2019 la 20 % în 2024) și s-au triplat în rândul fetelor (de la 2,7 % în 2019 la 8,7 % în 2024).

Procentul de elevi jucători cu un comportament potențial nociv în materie de jocuri de noroc a crescut în mod semnificativ, ajungând aproape dublu, de la 4,7 % în 2019 la 8,5 % în 2024. Deși această proporție rămâne mult mai mare în rândul băieților, creșterea este mai pronunțată în rândul fetelor.

Aceste cifre evidențiază situația în schimbare a jocurilor de noroc în rândul adolescenților, în special rolul din ce în ce mai mare al jocurilor de noroc online și evoluția dinamicii de gen, ceea ce necesită o monitorizare continuă și intervenții adaptate.

Jocuri și platforme de comunicare socială

În general, 80 % din elevii participanți la ESPAD declară că au jucat jocuri digitale cel puțin o dată în ultima lună. Aproximativ 70 % au jucat într-o zi obișnuită de școală în ultimele 30 de zile, iar 77 % au jucat într-o zi fără școală. În țările participante la ESPAD, prevalența jocurilor digitale în ultima lună este cea mai mică în Kosovo (59 %) și Moldova (66 %), iar cea mai mare este raportată în Liechtenstein (95 %) și Germania (91 %). Băieții sunt mai susceptibili să joace jocuri decât fetele (89 % față de 71 %), ceea ce arată o disparitate de gen constantă în ceea ce privește participarea la jocuri în toate țările. Acest decalaj este deosebit de mare în Grecia și Islanda, cu o variație între 33 și 35 de puncte procentuale, fiind însă minim sau inexistent în Cipru, Ucraina și Bulgaria (între 0 și 5 puncte procentuale).

În ultimele 30 de zile, 17 % din elevii participanți la ESPAD au declarat că joacă jocuri o medie de minimum 4 ore într-o zi de școală normală și 32 % într-o zi normală fără școală, cu rate de două ori mai mari în rândul băieților în raport cu fetele, în ambele cazuri.

ESPAD evaluează, de asemenea, riscul autoperceput asociat cu participarea la jocuri și folosirea platformelor de comunicare socială, utilizând o scară cu trei elemente dezvoltată de Holstein și colegii săi în 2014. Potrivit autorilor, un scor de 2 sau 3 indică un risc autoperceput mare de probleme legate de participarea la jocuri și folosirea platformelor de comunicare socială.

În 2024, 22 % din elevii participanți la ESPAD au obținut 2-3 puncte pe scara de percepție a riscului pentru jocuri. Acest indicator este cel mai mic în Cehia (12 %), Danemarca (13 %), Austria și Finlanda (14 %) și cel mai ridicat în Cipru (37 %), Lituania și Țările de Jos (ambele cu 31 %).

În general, probabilitatea de a avea un punctaj pozitiv pe scara de percepție a riscului pentru jocuri este de peste două ori mai mare în rândul băieților (30 %) decât al fetelor (13 %). Cele mai mari diferențe de gen se observă în Portugalia și Germania, unde băieții depășesc fetele cu 25-26 puncte procentuale. În schimb, diferența este minimă în Cipru (sub 1 punct procentual) și chiar este inversată în Țările de Jos, unde fetele au obținut 7 puncte procentuale mai mult decât băieții.

În ceea ce privește utilizarea platformelor de comunicare socială, aproape jumătate dintre elevi (47 %) au obținut 2-3 puncte pe scara de percepție a riscului pentru folosirea platformelor de comunicare socială. Cea mai mare prevalență se constată în Austria (58 %), Liechtenstein (57 %) și Germania (56 %), iar cea mai mică prevalență este înregistrată în Cehia (29 %), Ungaria și Polonia (ambele 32 %).

Fetele (53 %) sunt mai predispuse decât băieții (42 %) să obțină un scor pozitiv pe scara de percepție a riscului pentru folosirea platformelor de comunicare socială. În acest caz, diferențele de gen se încadrează într-un interval mai restrâns, de la 3 la 17 puncte procentuale, în mod constant în favoarea fetelor. Cele mai mari diferențe sunt observate în Insulele Feroe, Liechtenstein și Slovacia (17 %).

Urmărirea tendințelor: cum au evoluat lucrurile în perioada 2015 - 2024

Cele mai recente constatări ale ESPAD evidențiază o creștere substanțială a prevalenței jocurilor în rândul elevilor în vârstă de 16 ani de-a lungul timpului, de la 47 % în 2015 la 80 % în 2024. Tendința este deosebit de pronunțată în rândul fetelor, a căror prevalență pentru jocuri a crescut de peste trei ori, de la 22 % în 2015 la 71 % în 2024. Deși băieții declară în mod constant că joacă mai mult, în cazul lor creșterea s-a produs treptat, ajungând de la 71 % în 2015 la 89 % în 2024. Reducerea disparității de gen sugerează că jocurile, o activitate predominant masculină, au devenit din ce în ce mai comune în rândul fetelor.

Prevalența riscului perceput al jocurilor a rămas relativ stabilă, ratele generale crescând ușor de la 20 % în 2015 la 22 % în 2024. În rândul băieților, procentul a rămas constant, la aproximativ 30 %, în timp ce în rândul fetelor, acesta a crescut de la 9,5 % în 2015 la 13 % în 2024, ceea ce corespunde implicării tot mai mari a acestora în domeniul jocurilor.

Utilizarea percepută ca problematică a platformelor de comunicare socială a crescut de la 38 % în 2015 la 47 % în 2024. Creșterea a fost mai pronunțată în rândul băieților, de la 30 % la 41 %, în timp ce, în rândul fetelor, rata a rămas constant mare, cu fluctuații în jur de 53-54 %.

Starea de bine psihică

În urma pandemiei de COVID-19 și în contextul conflictelor în curs din Europa și Orientul Mijlociu, ESPAD și-a consolidat acțiunile pe starea de bine psihică a adolescenților. Efectele persistente ale izolării sociale, ale perturbărilor educaționale și ale instabilității socioeconomice au accentuat preocupările în ceea ce privește sănătatea psihică a tinerilor.

Pentru a evalua și monitoriza sistematic această problemă, sondajul ESPAD din 2024 a inclus pentru prima dată indicele de bunăstare OMS-5, un indicator validat al stării de bine psihice bazat pe experiențe de viață recente. Se consideră că un punctaj de peste 50 din 100 indică o stare psihică bună.

În medie, 59 % din elevi declară că au o stare psihică bună. La nivel regional, cele mai mari rate de stare de bine se înregistrează în Europa de Nord, cu cea mai mare prevalență în Insulele Feroe (77 %), Islanda (75 %) și Danemarca (72 %). Țara cu cea mai mică rată de stare de bine autodeclarată este Ucraina (43 %), unde, începând din 2022, adolescenții au fost expuși la evenimente traumatizante și au avut acces limitat la îngrijiri de sănătate mintală, urmată de Cehia (46 %), Ungaria (47 %), Cipru și Polonia (49 %).

Starea de bine psihică tinde, în general, să fie mai mare în rândul băieților decât în rândul fetelor, atât în medie (69 % față de 49 %), cât și în toate țările ESPAD. Cele mai mari disparități de gen se observă în Italia (66 % în rândul băieților față de 35 % în rândul fetelor), Polonia (64 % în rândul băieților față de 33 % în rândul fetelor) și Suedia (78 % în rândul băieților față de 48 % în rândul fetelor). Cele mai mici disparități de gen se înregistrează în Cipru (52 % în rândul băieților față de 46 % în rândul fetelor), Ucraina (48 % în rândul băieților față de 39 % în rândul fetelor), Insulele Feroe (83 % în rândul băieților față de 72 % în rândul fetelor) și Georgia (75 % în rândul băieților față de 62 % în rândul fetelor).

Activități de prevenție

Aproximativ 72 % din elevii participanți la ESPAD au declarat că au participat la cel puțin o acțiune de prevenție în cei doi ani dinaintea sondajului. Aceste acțiuni variază de la evenimente de sensibilizare, axate exclusiv pe furnizarea de informații, la programe bazate pe competențe, care includ activități interactive menite să dezvolte competențe personale și sociale. Aceasta este prima acțiune de culegere de date care conține informații privind participarea la programe de prevenție, oferind noi perspective privind implicarea tinerilor în astfel de inițiative. Este important de subliniat că nu toate acțiunile de prevenție sunt bazate pe dovezi.

Peste jumătate din elevi (56 %) declară că au participat la evenimente de sensibilizare sau informare despre substanțele legale și ilegale sau despre comportamentele de risc. Cele mai mari rate de participare se înregistrează în Slovacia (77 %) și Ungaria (74 %), iar cele mai mici în Kosovo (31 %) și Muntenegru (38 %).

Alcoolul este subiectul abordat cel mai frecvent, 49 % din elevi declarând că au participat la evenimente de informare conexe. La nivel național, cele mai mari procente sunt în Slovacia (70 %) și Croația (67 %), iar cele mai mici sunt înregistrate în Kosovo (18 %).

Evenimentele legate de consumul de tutun sunt pe locul al doilea în ceea ce privește frecvența raportată, la care au participat 38 % din elevi. Cele mai mari rate de participare se observă în Slovacia și Ungaria (59 %), iar cele mai mici în Cipru (22 %) și Georgia (23 %).

Doar 31 % din elevii participanți la ESPAD au declarat, în medie, că au participat la evenimente de sensibilizare sau de informare despre substanțele ilegale. Cele mai mari rate de participare se înregistrează în Slovacia (60 %) și Islanda (56 %), iar cele mai mici în Kosovo (10 %), Georgia și Suedia (11 % în ambele cazuri ).

Subiectele abordate cel mai puțin frecvent sunt comportamentele de risc fără legătură cu substanțe, cum ar fi jocurile de noroc, jocuri sau tulburări legate de utilizarea internetului, în medie 28 % din elevii participanți la ESPAD declarând participarea. Cea mai mare rată de participare se înregistrează în Islanda și Slovenia (48 %), în timp ce Kosovo înregistrează cea mai mică rată de participare (9,4 %).

Fetele declară că au participat mai frecvent la evenimente de sensibilizare sau de informare legate de substanțe. Cu toate acestea, în cazul evenimentelor legate de jocuri de noroc, jocuri și tulburări asociate utilizării internetului, băieții (30 %) au o implicare mai mare decât fetele (24 %).

În ceea ce privește activitățile interactive de formare, o componentă-cheie a eforturilor de prevenție, 55 % din elevii participanți la ESPAD declară că au participat la acțiuni axate pe dezvoltarea abilităților sociale, a abilităților personale sau a alfabetizării media. La nivel național, participarea variază de la 35 % în Insulele Feroe și 36 % în Suedia, la 71 % în Malta și Spania și 72 % în Finlanda.

Tipul de formare raportat cel mai frecvent se concentrează pe abilitățile sociale, în medie 41 %, cu scopul de a îmbunătăți interacțiunea și comunicarea cu ceilalți (de exemplu, exprimarea sentimentelor, empatia și gestionarea presiunii colegilor). Finlanda înregistrează cea mai mare rată de participare (64 %), iar Suedia cea mai mică rată (25 %).

O proporție similară de elevi (40 %) declară că au participat la cursuri de alfabetizare media, care se concentrează pe analiza critică a reclamelor și a conținutului mediatic pentru a recunoaște mesajele intenționate și pentru a reduce vulnerabilitatea la manipulare. Aceste activități de formare au fost cele mai răspândite în Finlanda (60 %) și Danemarca (59 %) și cel mai puțin frecvente în Kosovo (20 %).

Tipul de formare cel mai puțin răspândit se concentrează pe îmbunătățirea competențelor personale, oferind în general elevilor strategii care să le permită să facă față într-un mod sănătos situațiilor de viață dificile, fiind raportat de puțin peste o treime din elevii ESPAD (36 %). Ratele de participare cele mai mari sunt în Lituania (56 %) și Malta (55 %), iar cele mai mici în Insulele Feroe (23 %) și Suedia (24 %).

În general, disparitatea de gen în ceea ce privește raportarea participării este mai pronunțată pentru aceste acțiuni, 60 % din fete raportând participarea, comparativ cu 51 % din băieți. Acest model rămâne consecvent pentru toate tipurile de formare.

Deși evenimentele de sensibilizare sau de informare tind să fie mai concentrate în Europa de Est, acțiunile de prevenție bazate pe competențe, considerate cu potențial mai mare de eficacitate în comparație cu evenimentele de sensibilizare sau de informare, sunt mai răspândite în Europa de Vest și de Sud.

Țările participante

Următoarele țări au participat la ediția din 2024 a sondajului ESPAD:
Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Insulele Feroe, Irlanda, Islanda, Italia, Kosovo (¹), Letonia, Liechtenstein, Lituania, Macedonia de Nord, Malta, Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ucraina, Ungaria, Țările de Jos.

Date sursă

Datele utilizate pentru a genera vizualizările de date de pe această pagină se pot găsi mai jos, precum și în catalogul nostru de date. Toate datele sunt acoperite de licența Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Notă pentru atribuire, vă rugăm să utilizați „Proiectul european de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD)”[Proiectul european de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD)].

Despre ESPAD

Proiectul european de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD) reprezintă efortul de colaborare al unor echipe independente de cercetare din peste 40 de țări europene și cel mai mare proiect transnațional de cercetare din lume privind consumul de substanțe în rândul adolescenților. Scopul general al proiectului este de a culege în mod repetat date comparabile despre consumul de substanțe în rândul elevilor cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani, din cât mai multe țări europene. EUDA este un partener-cheie în cadrul proiectului ESPAD.

Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul ESPAD.

Despre această publicație

Mod de citare recomandat: ESPAD Group (2025), Key findings from the 2024 European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD), Agenția Uniunii Europene privind Drogurile, Lisabona, https://www.euda.europa.eu/publications/data-factsheets/espad-2024-key-findings_en

Identificatori:

HTML: TD-01-25-003-RO-Q
ISBN: 978-92-9408-059-2
DOI: 10.2810/4751146

(¹) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovoului.

Resurse conexe

• Pagina de informații privind cooperarea ESPAD-EUDA și rezultatele
• Site-ul ESPAD [site extern]
• Portalul de date ESPAD [site extern]