Consumul de droguri injectabile în Europa – situația actuală (Raportul european privind drogurile 2026)
Deși reprezintă o mică parte din consumul total de droguri în Uniunea Europeană, consumul de droguri injectabile provoacă un nivel disproporționat de efecte negative acute și cronice asupra sănătății asociate consumului de droguri ilegale. Pe această pagină puteți găsi cea mai recentă analiză a consumului de droguri injectabile în Europa, și anume date-cheie privind prevalența la nivel național și în rândul consumatorilor admiși la tratament specializat, precum și informații din studiile privind analiza reziduurilor din seringi.
Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2026, prezentarea generală anuală a EUDA privind situația drogurilor în Europa.
Ultima actualizare: 9 iunie 2026
Riscurile asociate consumului de droguri injectabile sunt accentuate de diversitatea substanțelor și de consumul de mai multe substanțe
Efecte negative și factori de risc
Consumul de droguri injectabile constituie un comportament de mare risc, asociat cu o serie de efecte negative grave acute și cronice. Riscurile pentru sănătate asociate consumului de droguri prin injectare sunt accentuate de posibilitatea unor schimbări bruște în ceea ce privește disponibilitatea diferitelor substanțe pe piețele de droguri din Europa. Se estimează că jumătate de milion de europeni și-au injectat droguri ilicite în ultimul an, ceea ce subliniază amploarea riscurilor asociate consumului prin injectare ca prioritate de sănătate publică.
În ultimul deceniu, în Europa s-a observat o tendință descendentă treptată a proporției de persoane admise la tratament pentru consumul de droguri care declară că își injectează drogul principal. Această evaluare este însă îngreunată de schimbarea modelelor de consum, și anume creșterea consumului de stimulanți și a policonsumului, precum și intervalul de timp dntre începerea consumului de droguri și începerea tratamentului.
Consumatorii de droguri injectabile au un risc mai mare de infectare cu virusuri cu transmitere hematogenă, și anume cu virusuri HIV, hepatită B și C, sau de a muri în urma unei supradoze de droguri. Injectarea poate fi și o cauză de abcese, de septicemie și leziuni nervoase. Riscuri suplimentare pe termen lung apar când persoanele își injectează substanțe greu solubile, care pot introduce în sânge particule insolubile , de exemplu comprimate medicinale zdrobite, capsule și cocaină crack. Injectarea acestor substanțe este asociată cu leziuni vasculare, endocardită infecțioasă și alte infecții bacteriene.
Semnale ale pieței drogurilor
Din perspectivă istorică, heroina a fost principalul drog asociat cu injectarea în Europa, dar și alte droguri, printre care cocaina, amfetaminele, catinonele sintetice, medicamentele agoniste opioide și diverse substanțe psihoactive noi, pot fi injectate, singure sau în combinație. Analiza reziduurilor din seringi, efectuată în orașe din toată Europa, relevă o gamă variată de substanțe prezente în seringile folosite, printre care droguri ilegale, noi substanțe psihoactive și medicamente. Se detectează frecvent combinații de substanțe, inclusiv cele utilizate ca adulteranți. Injectarea mai multor substanțe, de exemplu atât stimulanți, cât și opioizi, poate mări riscurile pentru sănătate, și anume riscul de supradozaj, și îngreunează acordarea unui sprijin adecvat.
Noii opioizi sintetici continuă să fie integrați pe piețele europene de droguri ilegale, iar analiza reziduurilor din seringi din 2024 arată că ei sunt răspândiți în unele țări baltice, deși substanțele implicate variază. Datele arată că nitazenele s-au impus pe piața drogurilor în unele orașe din Estonia și Letonia, iar în unele orașe din Lituania există semne de consum. Carfentanilul continuă să fie depistat în seringile din Letonia și Lituania, în timp ce în 2024 au fost depistate orfine în seringile din Riga (Letonia). În plus, datele din Estonia și Letonia par să indice că nitazenele sunt alterate cu medicamente de uz veterinar puternice, precum xilazina. În alte țări, fentanilul și derivații săi sunt uneori depistați, dar în cantități mult mai mici. De exemplu, depistarea fentanilului la Salonic (Grecia) în 2024 este îngrijorătoare, având în vedere decesele legate de consumul de fentanil semnalate în țara vecină, Bulgaria, în același an. Prezența acestor opioizi puternici în orașele europene mărește și mai mult riscul de supradoze și decese și ridică provocări în ceea ce privește pregătirea pentru asemenea situații.
Stimulanți și alte substanțe
Injectarea de droguri stimulante, cum sunt cocaina și catinonele sintetice, tind să fie asociată cu o frecvență mai mare de injectare și cu practici sexuale riscante, fiind asociate în ultimul deceniu cu focare localizate de HIV în Europa. Analizele recente ale reziduurilor din seringi confirmă prezența acestui model de consum în unele orașe europene. Modelele mai frecvente de injectare pot duce și la un risc mai mare de infectare și reinfectare cu VHC, ceea ce reprezintă o potențială provocare pentru impactul pozitiv al tratamentului pentru VHC raportat în prezent de unele țări (vezi și Boli infecțioase asociate consumului de droguri – situația actuală în Europa). Consumul de metamfetamină prin injectare prezintă riscuri similare; în 2024, acest drog a continuat să fie depistat în cantități mari în seringile folosite din mai multe orașe europene. Acest lucru este îngrijorător, deoarece există diverse semnale care arată în continuare că injectarea de stimulanți înregistrează o creștere în rândul persoanelor care își injectează droguri.
În 2024, benzodiazepinele detectate cel mai frecvent în seringile folosite analizate au fost diazepamul, alprazolamul și desmetildiazepamul. De asemenea, au fost detectate diverse medicamente cu agoniști opioizi, fie deturnate, fie fabricate ilegal.
Răspunsul în materie de sănătate publică și acoperirea serviciilor
Deși, conform standardelor internaționale, intervențiile de reducere a efectelor negative, precum furnizarea de echipamente sterile pentru injectare, sunt relativ bine dezvoltate în Europa, acoperirea și accesul la această intervenție eficientă din punctul de vedere al costurilor rămân o provocare în unele state membre ale UE. Există îngrijorări cu privire la nivelul scăzut și, în unele cazuri, în scădere al aprovizionării cu seringi sterile, semnalat în Bulgaria, Cipru, Lituania, Ungaria, Polonia și Slovacia (vezi și Bolile infecțioase asociate consumului de droguri – situația actuală în Europa).
Pe lângă reducerea transmiterii bolilor infecțioase cu transmitere hematogenă, reducerea deceselor prin supradoză, precum și gama mai largă de efecte negative asupra sănătății asociate consumului de droguri injectabile constituie obiective esențiale ale intervențiilor în acest domeniu. Cu toate acestea, schimbările în obiceiurile de consum prin injectare, diversitatea tot mai mare a substanțelor utilizate și lacunele persistente în ceea ce privește adecvarea și acoperirea măsurilor existente continuă să reprezinte provocări importante pentru personalul de intervenție din prima linie și pentru factorii de decizie din Europa.
Principalele date și tendințe
Prevalența consumului de droguri prin injectare
- Numărul consumatorilor de droguri prin injectare este estimat prin metode statistice indirecte, de exemplu studii de tip „captură-recaptură” și studii bazate pe multiplicatorul de tratament, și prezintă un grad mare de incertitudine.
- Prevalența generală a consumului de droguri injectabile în Uniunea Europeană este estimată la 1,8 cazuri la 1 000 de persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani (Figura 9.1). Reiese că în 2024 existau în Uniunea Europeană aproximativ 522 000 de persoane care își injectau droguri sau 530 000 dacă se include și Norvegia.
- Estimările privind consumul de droguri prin injectare variază între 0,1 la 1 000 de locuitori în Țările de Jos și 10 la 1 000 de locuitori în Estonia, niveluri deosebit de ridicate fiind raportate și în Finlanda (8,2 la 1 000), Letonia (6,1 la 1 000), Cehia (6,1 la 1 000) și Lituania (4,6 la 1 000) (Figura 9.1).
- Italia (105 652), Franța (102 648) și Germania (84 606) au raportat cele mai mari cifre estimate privind numărul consumatorilor de droguri prin injectare din Uniunea Europeană (Figura 9.2).
Consumul de droguri injectabile în rândul persoanelor admise la tratament specializat
-
Pe baza datelor din 24 de țări, din consumatorii admiși la tratament specializat pentru prima dată în 2024, care au raportat heroina ca drog principal, 19 % au raportat injectarea ca principala cale de administrare (20 % în 2023, în scădere de la 37 % în 2013). Injectarea este menționată ca principală cale de administrare de mai puțin de 1 % din cei admiși la tratament prima dată pentru consum de cocaină, de 1 % din cei admiși prima dată pentru consum de amfetamină și de 6 % din cei tratați pentru consum de metamfetamină (Figura 9.3).
Analiza reziduurilor din seringi
- ESCAPE – European Syringe Collection and Analysis Project Enterprise (Întreprinderea europeană de proiecte de colectare și analiză de seringi) – urmărește identificarea gamei de substanțe folosite de consumatorii de droguri injectabile într-o rețea santinelă formată din 21 de orașe din Uniunea Europeană și Norvegia.
- Rezultatele se bazează pe un eșantion de seringi și reflectă specificul local al piețelor de droguri și al subgrupurilor de consumatori care apelează la serviciile de reducere a efectelor nocive participante; ele nu sunt neapărat reprezentative pentru situația la nivel național.
- În total, 3 256 de seringi folosite au avut rezultate pozitive la cel puțin o categorie de droguri în orașele participante. S-au detectat în total 96 de substanțe din 19 categorii de droguri, iar alte 33 de substanțe au fost clasificate ca adulteranți, metaboliți sau produse de degradare (figura 9.4).
- Jumătate din seringile colectate conțineau reziduuri din două sau mai multe categorii de droguri, ceea ce poate indica că persoanele care își injectează droguri utilizează adesea mai multe substanțe sau reutilizează seringile. Cea mai frecventă combinație a fost un amestec dintre un stimulant și un opioid.
Opioizi
- Heroina a fost detectată în peste 50 % din seringile analizate în 8 din orașele participante (Amsterdam, Atena, Barcelona, Köln, Cork, Dublin, Limerick, Oslo).
- Carfentanilul, un derivat al fentanilului, a fost găsit frecvent în seringile din Lituania și Letonia: Vilnius (93 %), Klaipeda (66 %) și Riga (16 %). S-a descoperit fentanil în seringile găsite la Riga și Klaipeda, dar în cantități mai mici (4 % și 2 %). Au fost detectate cantități mici de fentanil în seringile găsite la Salonic (2 %), Oslo (1 %) și Madrid (1 %).
- S-au detectat nitazene în mai multe orașe. În Tallinn, metonitazenul a fost găsit în 35 % din seringi, iar protonitazenul în 35 %. La Riga, N-desetiletonitazenul a fost găsit în 23 % din seringi, izotonitazena în 21 %, metonitazena în 20 % și protonitazepina în 4 %. În Lituania, 4 % din seringile din Klaipeda au fost pozitive la protonitazen, iar 1 % la etonitazen.
- Orfinele, opioizi sintetici puternici, detectați prima dată de ESCAPE în 2024, sunt, printre altele, spiroclorfina (7 % din seringile din Riga) și ciclorfina (6 % în Riga).
- Medicamentele agoniste opioide detectate în seringi au fost buprenorfina (peste 10 % din seringile din Helsinki, Paris, Patras, Praga, Salonic și Volos) și metadona (peste 10 % din seringile din Barcelona, Cork, Klaipeda, Madrid, Patras și Riga). Morfina a fost detectată în 13 % din seringile din Paris.
Stimulanți
- În peste 50 % din seringile colectate din 10 orașe s-a detectat cocaină: Salonic (95 %), Barcelona (94 %), Limerick (91 %), Split (87 %), Dublin (70 %), Madrid (69 %), Cork (69 %), Volos (68 %), Köln (62 %) și Atena (61 %).
- Amfetamina a fost detectată frecvent în Tallinn (69 %), Oslo (69 %), Riga (52 %), Budapesta (28 %) și Helsinki (21 %).
- Cel mai mare nivel de detectare a metamfetaminei a fost înregistrat în Brno (72 %), Praga (68 %), Riga (38 %), Amsterdam (37 %), Tallinn (28 %) și Paris (25 %).
- Catinonele sintetice au fost detectate cel mai frecvent la Paris (71 %), Budapesta (58 %), Madrid (30 %), Riga (30 %) și Helsinki (23 %). În 2024, în orașele participante s-au identificat în total 27 de catinone diferite, 2-MMC fiind cea mai frecvent detectată.
Alte substanțe
- Au fost detectate benzodiazepine în peste 10 % din seringile colectate la Atena (54 %), Dublin (46 %), Limerick (35 %), Volos (29 %), Cork și Helsinki (câte 21 %), Salonic (17 %), Patras (13 %) și Riga (10 %). În general, benzodiazepinele detectate cel mai frecvent au fost diazepamul, alprazolamul și desmetildiazepamul.
- În reziduurile din seringi s-au găsit și tranchilizante puternice. Xilazina, cel mai probabil folosită ca adulterant, a fost detectată în 7 % din seringile analizate la Riga în 2024 (fiind detectată anterior la Riga în perioada 2021-2022). Conform datelor preliminare din 2025 pentru Tallinn (Estonia), medetomidina a fost detectată în 8 % din seringi, iar xilazina în 2 %.
- Ketamina a fost detectată în proporții semnificative în Dublin (15 %), Split (13 %) și Paris (6 %), iar în proporții reduse în alte șase orașe.
- Printre alte substanțe detectate pentru prima dată în 2024 s-a numărat medicamentul antipsihotic promazină (10 % în Riga). De asemenea, a fost detectat prima dată canabinoidul sintetic ADB-4en-PINACA, găsit în 3 % din seringile din Köln, alături de heroină. Această combinație a fost asociată cu focare de intoxicație în cursul anului 2023 în Franța și Lituania.
Informații suplimentare sunt disponibile în secțiunea Boli infecțioase asociate consumului de droguri: răspunsuri sanitare și sociale.
Date sursă
Datele utilizate pentru a genera infograficele și diagramele de pe această pagină pot fi găsite mai jos.
Setul complet de date-sursă pentru Raportul european privind drogurile 2026, incluzând metadatele și notele metodologice, este disponibil în catalogul nostru de date.
Un subset al acestor date, folosit pentru a genera infografice, grafice și elemente similare pe această pagină, se găsește mai jos.