Tratamentul cu agoniști opioizi

Cover of the European Drug Report 2025: Opioid agonist treatment

consumatorii de opioizi reprezintă aproape o treime din consumatorii aflați în tratament specializat pentru consumul de droguri. În aceste cazuri, tratamentul cu agoniști opioizi este principala formă de tratament pentru problemele asociate consumului de opioizi. Pe această pagină puteți găsi cea mai recentă analiză a furnizării de tratament cu agoniști opioizi în Europa, și anume date esențiale privind acoperirea, numărul de persoane aflate în tratament, căile de acces la tratament și multe altele.

Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2026, prezentarea generală anuală a EUDA privind situația drogurilor în Europa.

Ultima actualizare: 9 iunie 2026

Pe măsură ce problema drogurilor din Europa evoluează, este necesar un acces îmbunătățit la tratamentul cu agoniști opioizi

Tratamentul cu agoniști opioizi este o metodă de intervenție consacrată în cazul dependenței de opioizi. Se recomandă, atât în mediul comunitar, cât și în cel din penitenciare, prevenirea transmiterii virusului HIV și a virusului VHC, precum și contribuirea la reducerea comportamentelor riscante legate de consumul de droguri injectabile și a frecvenței administrării prin injectare. În plus, s-a demonstrat clar că participarea la un tratament cu agoniști opioizi constituie un factor de protecție împotriva supradozajului cu opioizi și a altor cauze de deces (vezi și Consumul de droguri prin injectare – situația actuală în Europa și Boli infecțioase asociate consumului de droguri – situația actuală în Europa).

Având în vedere natura pe termen lung a tulburărilor asociate consumului de opioizi, tratamentul cu agoniști opioizi reprezintă o mare parte din resursele investite în serviciile de tratament pentru consumul de droguri în multe țări. În 2024, se estimează că 505 000 de persoane din Uniunea Europeană au beneficiat de o formă de tratament cu agoniști opioizi pentru probleme legate de consumul de opioizi. Această cifră reprezintă aproape o treime din cele 1,76 milioane de persoane care au primit tratament pentru probleme legate de consumul de droguri ilegale în aceeași perioadă.

Țările europene diferă în ceea ce privește contextul, formele și gradul de acces la tratamentul cu agoniști opioizi. Tratamentul cu agoniști opioizi se administrează în principal în unități cu regim ambulatoriu. Acestea pot fi, printre altele, centre specializate de tratare a drogurilor, agenții cu acces necondiționat și centre de asistență medicală primară, care pot include cabinete de medicină generală. În unele țări sunt disponibile și opțiuni mai flexibile de tratament ambulatoriu, precum și noi metode de tratament, de exemlu formule cu eliberare prelungită ale buprenorfinei, care permit consumatorilor să urmeze un tratament cu agoniști opioizi cu o singură injecție lunară sau un implant subcutanat. Noile date sugerează că această modalitate ar putea fi eficientă în reducerea consumului de opioizi și de substanțe multiple, în prevenirea deturnării medicamentelor agoniste opioide în mediul penitenciar, în diminuarea presiunii asupra medicilor prescriptori prin reducerea numărului de vizite necesare pentru fiecare consumator și ar putea contribui și la extinderea acoperirii în zonele rurale sau izolate.

Acoperire, disponibilitate și amenințări emergente

În ce privește disponibilitatea tratamentelor, se conturează o situație mixtă în statele membre ale UE, unele semnalând o creștere a accesului la tratamentul cu agoniști opioizi, iar altele o scădere. Disponibilitatea limitată a datelor continuă însă să împiedice analiza riguroasă a furnizării și a capacității de la nivelul UE. Totuși, informațiile disponibile arată că tratamentul furnizat cu agoniști opioizi rămâne insuficient și sub nivelurile minime recomandate de OMS în unele state membre ale UE care raportează o prevalență mare a consumului de opioizi de mare risc (vezi Date și tendințe principale). În unele dintre aceste țări s-a constatat consumul de noi opioizi sintetici puternici și rate mari de supradoze de droguri (vezi Decese induse de droguri – situația actuală în Europa). EUDA a efectuat o evaluare a amenințărilor legate de disponibilitatea, consumul și efectele nocive sporite ale opioizilor sintetici foarte puternici în regiunea Mării Baltice în 2025. Studiul a constatat că accesul la tratament era îngreunat de stigmatizare, de restricții administrative și de adaptarea insuficientă a tratamentului cu agoniști opioizi la nevoile consumatorilor de opioizi sintetici. Evaluarea a evidențiat nevoia extinderii accesului și a acoperirii geografice pentru tratamentul cu agoniști opioizi.

Policonsumul de substanțe și disponibilitatea unor noi opioizi sintetici puternici pe piețele locale de droguri pot mări riscurile asociate consumului de opioizi. Datele recente privind analiza reziduurilor din seringi, furnizate de rețeaua ESCAPE, arată că, pe lângă heroină, în unele orașe se consumă prin injectare o serie de noi opioizi sintetici cu potență foarte mare, și anume fentanil, carfentanil, nitazene și orfine. În țările și orașele în care acești noi opioizi sintetici pot fi disponibili în permanență, este nevoie de mai multe cercetări pentru a stabili dacă este nevoie de adaptări pentru ca nivelurile actuale ale furnizării tratamentului cu agoniști opioizi să rămână optime. De asemenea, trebuie continuate cercetările, în special studiile clinice randomizate controlate, pentru a stabili utilitatea și eficacitatea noilor modalități de tratament și a preparatelor farmaceutice.

Evoluția nevoilor și a provocărilor în materie de servicii

Dependența de opioizi fiind o afecțiune cronică, cu tendință de recidivă, pacienții trec adesea prin mai multe cicluri de tratament și pot avea nevoie de o abordare combinată pentru ca tratamentul să fie eficient. În plus, multe persoane cu dependență de opioizi se confruntă cu probleme de sănătate psihică și fizică și cu probleme sociale care apar în același timp, ceea ce creează nevoi de servicii suplimentare și subliniază importanța furnizării integrate a serviciilor de îngrijire.

Natura pe termen lung a problemelor legate de opioizi este evidențiată de datele disponibile privind caracteristicile celor care fac tratament cu agoniști opioizi. Datele arată, de asemenea, că cohorta de persoane din Europa cu probleme legate de heroină este în curs de îmbătrânire, peste 70 % din consumatorii în tratament cu agoniști opioizi având în prezent cel puțin 40 de ani, în timp ce 5 % au sub 30 de ani. Există un decalaj de 14 ani între vârsta medie la care se consumă prima dată, respectiv 24 de ani, și primul episod de tratament, la 38 de ani. Acest lucru are implicații asupra prestării serviciilor și asupra costurilor, furnizorii fiind nevoiți să răspundă acum unor nevoi medicale mai complexe ale unor consumatori din ce în ce mai vulnerabili și marginalizați. Trebuie asigurată existența unor căi eficiente de trimitere către serviciile generale care oferă tratament pentru alte afecțiuni asociate procesului de îmbătrânire, inclusiv îngrijirea geriatrică, având în vedere efectele pe termen lung ale consumului de droguri ilegale, dar și ale consumului de tutun și alcool. Printre alte probleme complexe cu care se confruntă acești consumatori se numără problemele psihice, izolarea socială, ocuparea forței de muncă și locuința. Dezvoltarea de servicii de îngrijire integrate, multidisciplinare și specializate pe vârste pentru această categorie de persoane rămâne un aspect esențial în materie de politici și de prestații sociale.

Altă dificultate în furnizarea tratamentului este faptul că, în unele țări, tinerii cu probleme legate de consumul de opioizi au acces limitat la tratamentul cu agoniști opioizi. Printre obstacolele în calea accesului la servicii se pot număra restricțiile de natură normativă și stigmatizarea asociată cu durata potențial îndelungată a tratamentului. Această problemă este deosebit de relevantă în contextul policonsumului de substanțe și al apariției de noi opioizi sintetici în Europa. Există îngrijorări și cu privire la posibila apariție a unui grup mai divers de persoane expuse riscului de dependență de opioizi și la efectele nocive asociate, determinate de disponibilitatea crescută a comprimatelor care conțin opioizi pe unele piețe locale de droguri. De exemplu, Danemarca a lansat în 2024 un plan de acțiune interministerial, intitulat „Youth Without Opioids” („Tineretul fără opioizi”), pentru a combate creșterea consumului de comprimate care conțin opioizi în rândul tinerilor. Planul cuprindea măsuri în mai multe domenii de politică, precum intensificarea inițiativelor de prevenire, o supraveghere mai atentă și consolidarea controlului vamal, perfecționarea medicilor în ceea ce privește tratamentul cu agoniști opioizi și tratamentul de sevraj, precum și eforturi de îmbunătățire a accesului la tratament.

Mai multe informații despre răspunsurile sanitare și sociale la consumul de opioizi, inclusiv în rândul persoanelor în vârstă, se găsesc în documentul EUDA intitulat Health and social responses to drug problems: a European guide (Răspunsuri sociale și în materie de sănătate la problemele legate de droguri: un ghid european).

Principalele date și tendințe

Numărul de persoane în tratament cu agoniști opioizi

În general, tratamentul cu agoniști opioizi a fost primit de aproximativ 60 % din consumatorii de opioizi de mare risc, estimați la 855 000, din Uniunea Europeană în 2024, aproximativ 505 000 (517 000 incluzând Norvegia și Turcia) (Figura 12.1). Disponibilitatea incompletă a datelor continuă să ne limiteze capacitatea de a estima numărul consumatorilor de opioizi cu risc mare și proporția celor care beneficiază de tratament cu agoniști opioizi, precum și de a efectua analize ale tendințelor.
Numărul persoanelor care au primit tratament cu agoniști opioizi a crescut în 10 state membre ale UE între 2019 și 2024, și anume în Finlanda (cu 114 %), Polonia (42 %), Danemarca (18 %) și Estonia (10 %).
Nivelul de acoperire rămâne scăzut și insuficient în unele țări în care se estimează că există un număr semnificativ de consumatori de opioizi cu risc mare, precum Letonia și Lituania (Figura 12.2), iar în Bulgaria și România acesta este în scădere.

Figura 12.1. Consumatori aflați în tratament cu agoniști opioizi

Notă: Datele privind distribuția pe vârste se bazează pe 13 țări care reprezintă 41 % (209 000) din totalul clienților înregistrați în Uniunea Europeană. Datele privind sexul se bazează pe 18 țări care reprezintă 28 % (141 000) din totalul clienților înregistrați. Datele privind durata tratamentului se bazează pe 6 țări care reprezintă 5 % din totalul clienților înregistrați (26 000).
Distribuția clienților aflați în tratament cu agoniști opioizi în funcție de tipul de medicație: SROM este morfină orală cu eliberare lentă, iar DHC este dihidrocodeină.

Figura 12.2. Acoperirea tratamentului cu agoniști opioizi (procente) în 2024 sau anul cel mai recent

Notă: Acoperirea este definită ca ponderea persoanelor care consumă opioizi și beneficiază de intervenție. Datele sunt afișate ca estimări punctuale și intervale de incertitudine.

Căile de acces la tratament

Autoreferirea continuă să fie cea mai frecventă cale de acces la tratamentul specializat pentru consumatorii de opioizi. Această formă de trimitere, care include și trimiterea de către membrii familiei sau prieteni, a reprezentat aproximativ două treimi (65 %) din cei cu probleme primare de opioizi admiși în Europa în 2024 la tratament specializat pentru droguri. Aproape o cincime (24 %) din consumatori erau trimiși de servicii medicale, educaționale și sociale, inclusiv de alte centre de tratament pentru consum de droguri, iar 7 % de sistemul de justiție penală.