Substanțele sintetice puternice, noile amestecuri de droguri și schimbarea modelelor de consum reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare în Europa. Acestea se numără printre problemele ridicate astăzi de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), cu ocazia lansării Raportului european privind drogurile 2024: Tendințe și evoluții (1).
Disponibilitatea drogurilor rămâne ridicată în Europa, unde piața oferă o gamă variată de produse. În prezent, persoanele care consumă droguri sunt expuse la o gamă mai largă de substanțe psihoactive, adesea cu un grad ridicat de puritate sau de potență ori în forme, amestecuri și combinații noi. Deoarece produsele sunt vândute uneori în mod inadecvat, consumatorii pot să nu știe ce iau și pot fi expuși unor riscuri mai mari pentru sănătate, inclusiv riscului de intoxicație care poate fi fatală.
Raportul evidențiază preocupările legate de opioizi sintetici puternici, vânduți uneori în mod inadecvat sau amestecați cu medicamente și alte droguri, de MDMA alterat cu catinone sintetice și de produsele pe bază de canabis alterate cu canabinoizi sintetici. La sfârșitul anului 2023, EMCDDA monitoriza peste 950 de noi substanțe psihoactive (NPS), dintre care 26 fuseseră raportate pentru prima dată în Europa în același an.
Un mesaj esențial al raportului din acest an este că, în prezent, „policonsumul de droguri” – consumul a două sau mai multe substanțe psihoactive în același timp sau succesiv – este frecvent în Europa. Indiferent dacă implică utilizarea benzodiazepinelor cu opioizi sau a cocainei cu alcool, acest model de consum de droguri poate mări riscurile pentru sănătate și poate complica realizarea intervențiilor (de exemplu, răspunsul la supradoză). Aceste provocări devin mai complicate când amestecurile de droguri sunt consumate în necunoștință de cauză.
Potrivit raportului: „Una dintre provocările cu care se va confrunta supravegherea drogurilor în 2024 este să se înțeleagă mai bine ce droguri sunt consumate efectiv și în ce combinații”. Prioritățile noii Agenții a Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA), care va fi lansată la 2 iulie, vor consta în îmbunătățirea monitorizării modelelor de policonsum de droguri și înțelegerea a ceea ce constituie intervenții eficace de prevenire, tratare și reducere a riscurilor (2). De asemenea, agenția își va consolida capacitatea analitică printr-o rețea de laboratoare criminalistice și toxicologice în UE.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, afirmă următoarele: „Piața europeană a drogurilor se schimbă cu rapiditate și este volatilă, alimentând violența și corupția. Iar fluxul de droguri ilegale care intră în Europa trece în special prin porturile noastre. De aceea am înființat o Alianță portuară europeană, prin intermediul căreia să consolidăm reziliența centrelor noastre logistice împotriva amenințărilor reprezentate de crima organizată. Este nevoie de o rețea pentru a lupta împotriva unei rețele. Între timp, continuă să apară noi droguri și pericole. Și de aceea am acordat agenției noastre privind drogurile competențe și resurse sporite. Agenția privind drogurile desfășoară o activitate foarte importantă, avertizându-ne cu privire la răspândirea și pericolele drogurilor. Raportul european privind drogurile este o resursă vitală pentru responsabilii de elaborarea politicilor. Trebuie să fim vigilenți; trebuie să fim pregătiți.”
Evoluția problemei opioizilor în Europa: nitazinele, o amenințare emergentă
Heroina rămâne opioidul ilegal cel mai frecvent utilizat în Europa și este răspunzătoare pentru o parte semnificativă a problemelor de sănătate asociate consumului ilicit de droguri. Cu toate acestea, piața europeană a opioizilor este din ce în ce mai complexă, cuprinzând o varietate de substanțe, printre care și opioizii sintetici. În comparație cu America de Nord, opioizii sintetici au o pondere relativ mică pe piața europeană a drogurilor în general, dar ocupă un loc important pe piața opioizilor din țările baltice. De asemenea, există o îngrijorare tot mai mare cu privire la utilizarea lor și în alte state membre ale UE.
În total, pe piața europeană a drogurilor au apărut 81 de opioizi sintetici noi din 2009 până în prezent. Aceștia sunt adesea extrem de puternici și prezintă un risc semnificativ de intoxicație și de deces. În 2023, șase dintre cei șapte opioizi sintetici noi, raportați pentru prima dată în sistemul de alertă timpurie al UE (EWS), au fost nitazine. A fost cel mai mare număr de nitazine notificate într-un singur an, în Europa fiind detectate în total 16 din 2019 până în prezent.
Nitazinele sunt vândute uneori ca „heroină sintetică” și au fost detectate în medicamente contrafăcute de pe piața drogurilor. În 2023, nitazinele au fost asociate cu o creștere bruscă a numărului de decese în Estonia și Letonia și cu focare de intoxicații localizate în Franța și Irlanda. În afara Uniunii Europene, nitazinele au fost asociate cu supradoze de droguri în Australia, America de Nord și Regatul Unit. În prezent, este posibil ca în unele țări nitazinele și substanțele similare să nu fie detectate în testele toxicologice post-mortem de rutină; prin urmare, decesele asociate pot fi subestimate. Opioizii sintetici noi au fost descoperiți în diferite amestecuri care conțin benzodiazepine noi sau xilazină, un sedativ pentru animale. Aceste combinații, cunoscute sub numele de „benzo-dope” și, respectiv, „tranq-dope”, au fost asociate cu intoxicații, inclusiv cu decese, în America de Nord.
Cea mai mare parte a heroinei consumate în Europa provine din Afganistan, unde, în aprilie 2022, talibanii au anunțat interzicerea cultivării macului opiaceu și a producerii opiului. Cele mai recente cifre ale UNODC pentru 2023 indică o scădere estimată de 95 % în ceea ce privește atât cultivarea, cât și producția ilegală de opiu în această țară, comparativ cu 2022. În prezent, este dificil să se prevadă cum va afecta această interdicție piața europeană a heroinei. Dovezile sugerează că în Afganistan există în continuare stocuri substanțiale de opiu, ceea ce poate explica de ce, până în prezent, nu au existat semnale puternice de perturbare a fluxurilor de heroină către UE. Cu toate acestea, există temeri că o viitoare penurie de heroină ar putea duce la umplerea golurilor de pe piață cu opioizi sintetici sau stimulanți sintetici puternici. Acest lucru ar putea avea efecte negative potențial semnificative asupra sănătății și securității publice.
Raportul subliniază necesitatea ca Europa să-și îmbunătățească pregătirea pentru orice schimbări posibile ale pieței, prin asigurarea unui tratament și a unei prevenții adecvate, inclusiv a accesului la medicamente agoniste de opioizi și la servicii de reducere a riscurilor, precum și prin punerea la dispoziție a unor cantități suficiente de naloxonă, medicamentul care anihilează efectele supradozei. Existența unor planuri de răspuns multiinstituțional și de comunicare rapidă poate contribui, de asemenea, la consolidarea pregătirii pentru apariția bruscă a unor substanțe foarte puternice pe piața drogurilor ilegale din UE.
Directorul EMCDDA, Alexis Goosdeel, afirmă: „În Raportul european privind drogurile din acest an, evidențiem provocările tot mai mari pe care le prezintă o piață a drogurilor extrem de complexă și care evoluează rapid, în care drogurile ilegale clasice sunt accesibile pe scară largă și continuă să apară substanțe sintetice noi, cu potență mare. Subliniem că extinderea policonsumului de droguri generează o serie de riscuri pentru sănătate, în special atunci când amestecurile de droguri sunt consumate în necunoștință de cauză. Avem în vedere astăzi și problemele care pot apărea în viitor în domeniul drogurilor, precum și necesitatea de a fi mai bine pregătiți pentru a le face față. Prin urmare, am plăcerea de a anunța că, în noua calitate de Agenție a Uniunii Europene privind Drogurile, vom avea un mandat mai puternic de a anticipa viitoarele amenințări și tendințe emergente, de a avertiza în timp real cu privire la noile riscuri pentru sănătate și securitate, de a ajuta UE și statele membre să reacționeze și de a învăța din experiență pentru a ne adapta și a ne îmbunătăți strategiile și intervențiile în materie de droguri”.
Al șaselea an de capturi record de cocaină: impactul asupra sănătății publice
Pentru al șaselea an consecutiv, statele membre ale UE au confiscat cantități record de cocaină, ajungând la 323 de tone raportate în 2022 (303 tone în 2021). Capturile europene le depășesc în prezent pe cele efectuate în Statele Unite, care erau considerate în mod tradițional cea mai mare piață de cocaină din lume. Belgia (111 tone), Spania (58,3 tone) și Țările de Jos (51,5 tone) reprezintă 68 % din cantitatea totală confiscată, ceea ce reflectă faptul că lanțurile logistice de aprovizionare sunt vizate în mod constant de traficanții de droguri. În 2023, Spania a raportat cea mai mare captură individuală de cocaină din istorie (9,5 tone), ascunsă în transporturi de banane din Ecuador.
Traficul cu cantități mari de cocaină în containere de transport maritim prin porturile maritime ale Europei rămâne un factor semnificativ pentru disponibilitatea ridicată a drogurilor în regiune. Date recente primite de la portul Anvers arată că, în 2023, cantitatea de cocaină confiscată în acest port a crescut la 116 tone (de la 110 tone în 2022). Pe măsură ce metodele de asigurare a respectării legii se intensifică, grupurile infracționale organizate vizează și porturile mai mici, atât din țările UE, cât și din cele învecinate cu UE, care pot fi mai vulnerabile la traficul de droguri. În acest sens, unele țări din nordul Europei, printre care Suedia și Norvegia, au raportat capturi record de cocaină în porturile maritime în 2023.
Ca parte a foii de parcurs a UE pentru combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate, noua Alianță portuară europeană (2024), un parteneriat public-privat, își propune să sporească reziliența porturilor și să intensifice lupta împotriva traficului de droguri și a infiltrării infracționale. Grupurile infracționale organizate aprovizionează piețele europene de consum și prin prelucrarea de produse ilegale din cocaină în mai multe țări din UE, raportându-se că au fost desființate 39 de laboratoare de cocaină în 2022 (34 în 2021).
Există semne că disponibilitatea ridicată a cocainei în Europa are un impact negativ tot mai mare asupra sănătății publice. Este al doilea cel mai frecvent drog ilegal raportat atât de către cei care apelează pentru prima dată la serviciile de tratament pentru droguri (29 000 în 2022), cât și de către cei care se prezintă la departamentele de urgență ale spitalelor (menționat în 28 % din prezentările pentru toxicitate acută a drogurilor în spitalele-santinelă Euro-DEN Plus în 2022). Datele disponibile sugerează că acest drog a fost prezent și în aproximativ o cincime din decesele prin supradoză raportate în 2022, fiind adesea detectat alături de alte substanțe. Întrucât consumul de cocaină poate mări riscul de probleme cardiovasculare și de alte probleme de sănătate, contribuția sa globală la mortalitatea asociată consumului de droguri în Europa ar putea să nu fie cunoscută suficient.
Cocaina este drogul analeptic ilegal cel mai frecvent consumat în Europa, fiind consumată de aproximativ 1,4 % (4 milioane) din adulții europeni (cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) în ultimul an. Conform informațiilor, cocaina este din ce în ce mai disponibilă în Europa, cu o distribuție geografică și socială mai largă. Cele mai recente date privind analiza apelor uzate au arătat că, dintre cele 72 de orașe cu date pentru 2022 și 2023, 49 au raportat o creștere a reziduurilor de cocaină. Este deosebit de îngrijorător faptul că, în unele țări, consumul de cocaină pare să devină din ce în ce mai frecvent în cadrul grupurilor mai vulnerabile sau mai marginalizate. Atât injectarea de cocaină, cât și consumul de cocaină crack sunt raportate într-un număr din ce în ce mai mare de țări. Analepticele, cum ar fi cocaina, sunt asociate cu o frecvență mai mare a injectării și, în ultimul deceniu, într-o serie de orașe europene, au fost implicate în focare de HIV în rândul persoanelor care își injectează droguri.
Schimbarea piețelor de canabis creează noi provocări pentru politicile în materie de droguri
Evoluțiile de pe piața canabisului creează noi provocări pentru modul în care țările reacționează la drogul ilegal cel mai frecvent consumat în Europa. Conținutul mediu de THC al rășinii de canabis s-a dublat în ultimii 10 ani și continuă să crească (22,8 % în 2022), în schimb cel al ierbii de canabis a rămas în general stabil. În prezent, produsele din canabis sunt din ce în ce mai diverse, incluzând extracte și produse comestibile cu potență ridicată. Există indicii că unele produse vândute pe piața ilegală drept canabis natural ar putea fi alterate cu canabinoizi sintetici puternici.
În 2023, sistemul de alertă timpurie al UE a primit rapoarte referitoare la nouă canabinoizi noi, dintre care patru erau semisintetici. Canabinoidul semisintetic cel mai frecvent detectat este hexahidrocanabinolul (HHC), care în 2022 a fost prima dintre aceste substanțe care a fost raportată în Europa. Deși se cunosc puține lucruri despre efectele acestor substanțe asupra oamenilor, au fost raportate cazuri de intoxicații, inclusiv în rândul copiilor care au consumat produse alimentare care conțineau HHC. În martie 2024, HHC fusese inclus pe lista drogurilor aflate sub control în cel puțin 18 state membre ale UE.
Se estimează că aproximativ 8 % (22,8 milioane) din adulții europeni (15-64 de ani) au consumat canabis în ultimul an, prevalența crescând la 15 % (15,1 milioane) în rândul adulților tineri (15-34 de ani). Se estimează că, în 2022, 92 000 de beneficiari au început un tratament specializat pentru consum de droguri din cauza unor probleme asociate consumului de canabis, ceea ce reprezintă aproximativ o treime (36 %) din totalul persoanelor admise la tratament. Canabisul a fost, de asemenea, substanța cel mai frecvent raportată de rețeaua de spitale Euro-DEN Plus în 2022, fiind implicat în 29 % din prezentările pentru toxicitate acută a drogurilor (25 % în 2021).
Consumul de canabis poate provoca sau agrava o serie de probleme de sănătate fizică și psihică, inclusiv simptomele respiratorii cronice, dependența și simptomele psihotice. Având în vedere complexitatea pieței și varietatea produselor disponibile, este dificil de evaluat riscul de efecte negative al consumului de canabis. Sunt necesare cercetări mai aprofundate privind provocările specifice cu care se confruntă persoanele care consumă canabis, pentru a se identifica cele mai eficace opțiuni de tratament. Persoanelor cu probleme legate de canabis le sunt oferite în mod obișnuit terapii psihologice de adaptare, iar intervențiile de e-sănătate (online) sunt din ce în ce mai disponibile.
Cinci state membre ale UE (Cehia, Germania, Luxemburg, Malta și Țările de Jos) plus Elveția și-au schimbat sau intenționează să-și schimbe abordarea privind consumul și furnizarea de canabis în scop recreativ. Aceste schimbări – printre care se numără cultivarea la domiciliu, asociațiile de cultivare fără scop lucrativ și consumul de canabis în mediul privat – sunt prezentate în raport, care subliniază necesitatea de a investi în monitorizare și evaluare pentru a înțelege pe deplin impactul lor asupra sănătății și siguranței publice (3).
Președintele Consiliului de administrație al EMCDDA, Franz Pietsch, afirmă: „Este ultimul raport european privind drogurile publicat de EMCDDA, înainte ca aceasta să devină Agenția Uniunii Europene privind Drogurile luna viitoare. Această analiză recentă demonstrează cât de mult s-a schimbat problema drogurilor de la primul raport de acum 30 de ani și de ce agenția a primit un mandat mai amplu. Felicit EMCDDA pentru valoarea imensă pe care a oferit-o părților interesate de-a lungul anilor. Am convingerea că, în noua sa formă, agenția va oferi și mai multă valoare celor care lucrează în domeniul drogurilor, ocupându-se de cauzele și consecințele consumului de droguri”.
