Cocaina – situația actuală în Europa (Raportul european privind drogurile 2025)

Cocaina este, după canabis, al doilea drog ilegal ca frecvență a consumului în Europa, deși prevalența și modelele de consum diferă considerabil de la o țară la alta. Pe această pagină puteți găsi cea mai recentă analiză a situației drogurilor pentru cocaină în Europa, și anume prevalența consumului, cererea de tratament, capturile, prețul și puritatea, efectele negative și altele.

Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2025, prezentarea generală anuală a EUDA privind situația drogurilor în Europa.

Table of contents/Search

Table of contents/Search

Search within the book

Operator

Any match

Exact term match only

Select any filter and click on Search to see results

Close

Ultima actualizare: 5 iunie 2025

Disponibilitatea fără precedent a cocainei, care dăunează sănătății și societății

Cocaina este, după canabis, al doilea drog ilegal ca frecvență a consumului în Europa. Deși nivelurile de prevalență și modelele de consum diferă considerabil de la o țară la alta (vezi Prevalența și modelele consumului de cocaină), disponibilitatea acestui drog este în creștere continuă. De asemenea, a crescut îngrijorarea cu privire la creșterea semnificativă a costurilor sociale și sanitare asociate acestui drog. 

În Europa, cocaina este disponibilă, de obicei, sub două forme. Cea mai frecventă este pudra de cocaină (forma de sare), iar cea mai puțin disponibilă este cocaina crack (o formă de bază liberă care poate fi fumată). Cocaina este produsă din planta de coca, cultivată în America de Sud. Cocaina intră în Europa pe rute diferite, dar traficul de cocaină în vrac prin porturile maritime ale Europei, în containere de transport comerciale intermodale, alimentează disponibilitatea mare a acestui drog. În țările cu porturi în care există containere mari exploatate de traficanții de cocaină, au fost documentate niveluri ridicate de infracțiuni legate de droguri, inclusiv corupția personalului de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, intimidarea și violența. Concurența de pe piața cocainei, atât în comerțul cu ridicata, cât și cu amănuntul, este un factor important al criminalității asociate drogurilor, inclusiv violența legată de bande și omucideri. În același timp, consumul de cocaină, în special de cocaină crack, pare să fie din ce în ce mai frecvent, în special în unele comunități marginalizate. În ansamblu, disponibilitatea și consumul de cocaină în creștere în Europa generează costuri mai mari pentru societate, atât din punctul de vedere al impactului asupra sănătății publice, cât și din cauza criminalității și violenței asociate cu piața cocainei.

Rețelele de trafic folosesc mai multe metode pentru a spori aprovizionarea cu cocaină în Europa

În 2023, pentru al șaptelea an consecutiv, statele membre ale UE au raportat o cantitate record de cocaină capturată, însumând 419 tone. Belgia, Spania și Țările de Jos sunt în continuare țările care raportează cele mai mari cantități de capturi, ceea ce reflectă importanța lor ca puncte de intrare pentru cocaina traficată în Europa. S-a observat o creștere a numărului de capturi în greutate mai mică, ceea ce reflectă probabil o schimbare a tacticilor de traficare. În 2024, Spania a raportat cea mai mare captură de cocaină (13 tone) înregistrată vreodată într-un singur transport, ascunsă în banane provenind din portul Guayaquil, Ecuador. În ultimii ani, se pare că și alte țări au devenit puncte de intrare din ce în ce mai importante pentru cocaină în Europa. Printre ele se numără Portugalia, care a capturat cantități din ce în ce mai mari începând din 2021, raportând aproape 22 de tone de cocaină în 2023. În 2023, Germania a capturat 43 de tone de cocaină, în portul Hamburg fiind capturate în acel an loturi mari, însumând 25 de tone, dublu față de cantitatea raportată în 2022 (Figura 3.1).

Notă: Captură efectuată de poliția judiciară de stat din Baden-Württemberg.

Traficul de droguri ilegale este foarte dinamic și se adaptează rapid la evoluțiile geopolitice, la conflictele regionale și la schimbările rutelor comerciale. În acest context, se consideră că evoluțiile din Columbia, Brazilia și Ecuador au contribuit la creșterea înregistrată în cazul cocainei traficate în Uniunea Europeană de grupuri infracționale organizate (vezi Raportul privind piața europeană a drogurilor: Cocaina pentru o analiză aprofundată). Cultivarea și producția de cocaină au crescut în Columbia în 2023, ca urmare a diferitelor probleme economice și de securitate. Pe lângă utilizarea containerelor comerciale, se folosesc o serie de alte metode, adesea combinate, pentru a evita detectarea (vezi Figura 3.2). De exemplu, în septembrie 2023, Irlanda a capturat 2,25 tone de cocaină de pe o navă de marfă de pe coasta sa sudică.

Întrucât măsurile de interdicție la principalele puncte de intrare a drogurilor s-au intensificat, traficanții de cocaină vizează și porturile mai mici din alte state membre ale UE și din țările învecinate, care pot fi mai vulnerabile la activitățile de trafic de droguri. De exemplu, în aprilie 2024, într-unul din cele mai mari capturi de droguri efectuate vreodată în Suedia, aproximativ 1,4 tone de cocaină au fost capturate în portul mic Nynäshamn, la sud de Stockholm.

Se știe bine că prelucrarea ilicită a produselor pe bază de cocaină are loc în mai multe state membre ale UE, multe laboratoare de cocaină fiind raportate ca desființate în fiecare an. Prelucrarea cocainei în Europa implică deseori extracția secundară a substanței din alte materiale (de exemplu, ascunsă chimic în materiale plastice), ceea ce creează dificultăți în detectarea ei în transporturile comerciale. Baza și pasta de cocaină sunt traficate în cantități mari către Europa pentru a fi transformate în clorhidrat de cocaină. În fiecare an sunt detectate câteva unități relativ mari de prelucrare a cocainei. De exemplu, în Portugalia au fost desființate 6 laboratoare de prelucrare a cocainei în perioada 2023-2024, culminând cu capturarea de pastă de cocaină și de clorhidrat de cocaină.

Impactul cocainei asupra sănătății publice este mai evident

Din mai multe motive practice și metodologice, problemele de sănătate legate de cocaină pot fi greu de monitorizat, dar există tot mai multe semnale că disponibilitatea mare a acestui drog are un impact negativ din ce în ce mai mare asupra sănătății publice în Europa. Cocaina este al doilea drog ilegal ca frecvență raportat de către persoanele admise prima dată la tratament specializat pentru consum de droguri și este în prezent substanța raportată cel mai frecvent în prezentările cu intoxicație acută cu droguri la serviciile de urgență ale spitalelor santinelă. Deși nu sunt reprezentative la nivel național, serviciile europene de verificare a drogurilor au raportat că în prima jumătate a anului 2024, cocaina a fost a doua substanță ca frecvență de detectare. Datele disponibile din 2023 sugerează că în aproximativ un sfert din decesele prin supradoză în 2023 a fost implicată cocaina. Întrucât consumul de cocaină poate agrava problemele cardiovasculare preexistente, ponderea sa generală în mortalitatea din Europa este probabil subestimată.

Reziduurile de cocaină din apele uzate municipale au crescut, de asemenea, în peste jumătate dintre orașele pentru care există date pentru anii 2024 și 2023. Pe lângă alte informații, acest lucru sugerează că, pe măsură ce a crescut disponibilitatea cocainei, a crescut și distribuția ei geografică și socială. Deosebit de îngrijorător este consumul de cocaină în rândul grupurilor mai marginalizate din unele țări. Fumatul și injectarea de cocaină sunt ambele asociate cu probleme de sănătate mai mari decât inhalarea nazală și, prin urmare, este îngrijorător că din ce în ce mai multe țări raportează injectarea de cocaină și consumul de cocaină crack. Stimulanții precum cocaina sunt asociați cu o frecvență mai mare a injecțiilor și au fost implicați în focare localizate de HIV în rândul persoanelor care își injectează droguri în 7 orașe europene în ultimii zece ani (vezi Consumul de droguri injectabile în Europa - situația actuală).

Consumul de cocaină este asociat cu o serie de consecințe negative asupra sănătății, care pot include agitație, psihoză, tahicardie, hipertensiune arterială, aritmie, dureri toracice și accident vascular cerebral. Majoritatea efectelor dăunătoare cronice legate de consumul de cocaină sunt asociate cu un consum intensiv, în doză mare sau pe termen lung, care, pe lângă dependență, pot mări riscul de boală coronariană, de cardiomiopatie și de accident vascular cerebral. Cocaina și stimulanții sintetici pot, de asemenea, să inducă sau să precipite stări psihotice, de exemplu psihoza indusă de stimulanți. Gestionarea comorbidității psihiatrice în rândul persoanelor cu probleme legate de consumul de droguri rămâne o provocare, deoarece tratamentul integrat și răspunsurile serviciilor de sănătate psihică sunt adesea insuficiente. Consumul regulat și problematic de cocaină este asociat, de asemenea, cu un risc crescut de mortalitate cauzată de sinucidere, vătămări accidentale, omucidere și SIDA. Consumul combinat de cocaină și alcool este frecvent, iar prezența celor două substanțe în organism este asociată cu riscuri mai mari pentru sănătate.

Tratarea persoanelor cu probleme asociate consumului de cocaină este dificilă, indiferent dacă acestea sunt mai integrate social și practică un consum ocazional sau episodic de cocaină sub formă de pudră sau categorii mai marginalizate care își injectează drogul sau fumează cocaină crack. Majoritatea daunelor cronice legate de consumul de stimulanți, cum ar fi cocaina, sunt asociate cu consumul intens, în doze mari sau pe termen lung. Probleme acute pot avea și persoanele care consumă stimulanți în mod experimental, dar acestea sunt probabil mai puțin frecvente când consumul de stimulanți este rar și în doze mici.

Deși reușim să înțelegem mai bine ce constituie un tratament eficace pentru probleme legate de stimulanți, datele sunt relativ limitate. Dovezile disponibile în prezent indică utilizarea intervențiilor psihosociale, inclusiv a terapiei cognitiv-comportamentale și a gestionării situațiilor neprevăzute. În prezent nu există dovezi suficiente pentru a susține ferm vreun tratament medicamentos, deși sunt în curs de elaborare câteva terapii medicamentoase noi, potențial utile. Tratarea problemelor legate de cocaină în rândul categoriilor mai marginalizate poate fi deosebit de dificilă, deoarece consumatorii pot avea probleme și cu o serie de alte droguri, de exemplu opioizi sau alcool, la care se poate adăuga privarea socioeconomică, inclusiv instabilitatea spațiului de locuit. În ce privește consumul de cocaină injectabilă și fumatul de cocaină crack, răspunsurile existente de reducere a efectelor negative, în mare măsură cele formulate inițial pentru probleme legate de opioizi, sunt susceptibile de a fi adecvate pentru a reduce efectele nocive specifice căii de administrare. Sunt necesare însă eforturi suplimentare pentru a dezvolta intervenții mai cuprinzătoare și este nevoie de investiții mai mari pentru a asigura servicii adecvate nevoilor în creștere observate în acest domeniu în unele țări.

Principalele date și tendințe

Prevalența și modelele consumului de cocaină

• În Uniunea Europeană, sondajele arată că aproape 2,7 milioane de tineri cu vârsta între 15 și 34 de ani (2,7 % din această grupă de vârstă) au consumat cocaină în ultimul an (vezi Figura 3.3). Din cele 15 țări europene care au efectuat sondaje din 2022 până în prezent și au indicat intervale de încredere, 6 au raportat estimări mai mari decât în sondajul comparabil anterior, iar 8 au raportat o tendință stabilă.

• În sondajul ESPAD realizat în școli în 2024, cocaina a fost evaluată ca fiind ușor de obținut de către aproximativ 13 % din elevii din cadrul ESPAD, cu vârste de 15 și 16 ani din Uniunea Europeană. În medie, 2 % din elevi au declarat că au consumat cocaină cel puțin o dată în viață, mai puțin de 1 % declarând că au consumat cocaină pentru prima dată la vârsta de 13 ani sau mai puțin.
• Reziduurile de cocaină din apele uzate orășenești au crescut în 39 din 72 de orașe, cu date atât pentru 2024, cât și pentru 2023, 17 orașe au raportat o situație neschimbată, iar 16 orașe o scădere (vezi Figura 3.4).

• În Sondajul european online privind drogurile din 2024, un sondaj nereprezentativ în rândul consumatorilor de droguri, 29 % din respondenții care locuiesc în Uniunea Europeană sau Norvegia au declarat că au consumat pudră de cocaină, cocaină crack sau ambele în ultimele 12 luni. Policonsumul de substanțe a fost reprezentativ în rândul consumatorilor de pudră de cocaină, doar 4 % din aceștia indicând că au consumat-o fără altă substanță, inclusiv tutun și alcool, în ultimul episod de consum. Aceasta a fost cea mai mare rată raportată de policonsum de substanțe în rândul tuturor drogurilor. Participanții au declarat că au consumat pudră de cocaină în principal la un club sau într-un bar (68 %), la un festival de muzică sau la o petrecere (62 %), ori la domiciliu (64 %). În ceea ce privește consumul de cocaină crack, cadrul de consum cel mai frecvent raportat a fost la domiciliu (86 %).
• Analiza a 3 276 de seringi folosite colectate prin rețeaua ESCAPE din 19 orașe din 13 state membre ale UE și din Norvegia în 2023 a evidențiat existența cocainei în peste 50 % din seringi în 6 din 19 orașe (Dublin, 90 %; Barcelona, 89 %; Salonic, 73 %; Riga, 64 %; Köln, 62 %; Madrid, 56 %).

Admiterea la tratament pentru consum de cocaină

• Cocaina a fost al doilea drog problematic ca frecvență în rândul persoanelor admise prima dată la un tratament specializat pentru consum de droguri în 2023, fiind menționată de aproximativ 35 000 de consumatori, adică 24 % din cei admiși prima dată la tratament (vezi Figura 3.5).
• Numărul de consumatori admiși la tratament pentru prima dată pentru probleme asociate consumului de cocaină a crescut cu 31 % între 2018 și 2023.
• Cele mai recente date europene arată o diferență de 13 ani între primul consum de cocaină, survenit în medie la vârsta de 22 de ani, și primul tratament pentru probleme asociate consumului de cocaină, în medie la vârsta de 35 de ani. Pentru persoanele care consumă pudră de cocaină, decalajul este de 14 ani (Figura 3.5).
• Peste 80 % din cei care au fost admiși la tratament pentru prima dată și care au menționat cocaina ca principal drog problematic raportează pudra de cocaină ca fiind principala formă de drog pe care au consumat-o. În 2023, majoritatea beneficiarilor (84 %) erau bărbați; un sfert dintre aceștia au raportat un consum zilnic de cocaină în ultima lună, iar patru cincimi au consumat drogul în principal prin prizare.
• Pe baza datelor din 24 de țări care raportează date istorice, injectarea a fost raportată ca principala cale de administrare de mai puțin de 1,5 % din beneficiarii de cocaină pentru prima dată în 2023.

Cocaina crack

• Doar 5 state membre ale UE au reprezentat 80 % din numărul estimat de 9 900 de admiteri la tratament pentru consum de cocaină crack în 2023 (8 100 în 2022), din care 3 700 erau persoane admise la tratament prima dată (Figura 3.5). Se atrage atenția asupra faptului că termenul „crack” poate să nu fie utilizat în mod consecvent de toate țările.
• Numărul persoanelor admise prima dată la tratament cu cocaină crack ca drog principal a crescut cu 35 %, de la 2 700 de beneficiari în 2018 la 3 700 în 2023.
• Peste o cincime dintre persoanele admise la tratament pentru cocaină crack sunt femei (22 % în 2023), 95 % declară că fumatul este principala cale de administrare, iar 42 % au consumat drogul zilnic în ultima lună înainte de începerea tratamentului.
• În 2023, camerele de consum asistat din 10 orașe din 8 state membre ale UE au raportat consumul singular de cocaină crack de către beneficiari, sau combinat cu heroină. Peste trei sferturi (79 %) din episoadele de consum legate de cocaina crack au implicat fumatul. Numai cocaina crack a fost injectată în 21 % din episoadele de consum și, în combinație cu heroina, în 47 % din episoade. Camerele de consum asistat pot diferi în ceea ce privește posibilitatea de a injecta, a fuma drogurile ilegale sau ambele.

Efectele negative asociate consumului de cocaină

• În 2023 cocaina a fost substanța cel mai frecvent raportată în spitalele santinelă din cadrul Euro-DEN Plus, fiind menționată în 25 % (1 695) din prezentările cu intoxicație acută cu droguri. În cazurile înregistrate, în jur de jumătate dintre prezentări au fost asociate cu ingestia concomitentă de alcool.
• Majoritatea spitalelor santinelă din cadrul Euro-DEN Plus au înregistrat mai multe prezentări cu cocaină implicată în 2023 decât în 2022 (Figura 3.6).

• Dintre cele 20 de țări europene care au furnizat date pentru ambii ani, cocaina a fost implicată în aproximativ un sfert (1 051 sau 26 %) din decesele induse de droguri (23 %) în 2023 (956 sau 27 % în 2022).
• În Spania, cocaina a fost implicată în 60 % (621/1 037) din decesele induse de droguri raportate în 2022. Dovezile privind policonsumul de substanțe au fost frecvente în decesele legate de cocaină, opioizii fiind prezenți în majoritatea cazurilor, alcoolul în peste o treime (38 %) și benzodiazepinele în peste jumătate (56 %) (Figura 3.7).

• Rețeaua Oscour de servicii de urgență din Franța a raportat o creștere cu 17 % a cazurilor legate de cocaină în 2023, de la 21,2 la 100 000 de vizite în 2022 la 28,8 la 100 000 de vizite în 2023.

Date privind piața cocainei

• În 2023, statele membre ale UE au raportat 95 000 de capturi de cocaină, totalizând 419 tone (în creștere de la 323 de tone în 2022), o sumă record pentru al șaptelea an consecutiv. Belgia (123 de tone), Țările de Jos (59 de tone; date incomplete) și Spania (118 tone) au reprezentat împreună 72 % din cantitatea totală capturată (Figura 3.8). Dintre celelalte țări care au raportat capturi de cocaină, Germania (43 de tone), Franța (23 de tone), Portugalia (22 de tone), Irlanda (3,2 tone; date incomplete), Norvegia (2,3 tone), Suedia (1,5 tone) și Lituania (1,4 tone) au capturat cantități record în 2023.
• În 2023, puritatea medie a cocainei la nivelul comerțului cu amănuntul a variat între 17 % și 96 % în Europa, jumătate din țări raportând o puritate medie cuprinsă între 66 % și 81 %. Deși prețul cocainei la nivelul comerțului cu amănuntul a rămas relativ stabil în ultimul deceniu, puritatea cocainei a înregistrat o tendință ascendentă, atingând în 2023 un nivel cu 34 % mai mare decât anul de referință 2013 (Figura 3.8).

• În 2023, statele membre ale UE au raportat desființarea a 34 de unități legate de producția de cocaină (39 în 2022), reprezentând o estimare orientativă. O cantitate considerabil mai mare de permanganat de potasiu, substanță chimică esențială, a fost capturată în 2023 (2 082 de kilograme) față de 2022 (173 de kilograme).
• În 2023, cocaina a fost menționată în 97 000 de infracțiuni legate de consum sau deținere, aproximativ 9 % din totalul infracțiunilor de acest tip cu un drog cunoscut, continuând tendința ascendentă observată în ultimii 7 ani. După canabis, cocaina a fost al doilea drog menționat ca frecvență în infracțiuni legate de consum sau deținere.
• Dintre cele 11 servicii de verificare a drogurilor din 10 state membre ale UE, cocaina a apărut ca substanța cel mai frecvent depistată de 3 servicii în prima jumătate a anului 2024, la fel ca în prima jumătate a anului 2023. În aceeași perioadă, puritatea probelor de cocaină analizate de 7 servicii de verificare a drogurilor din 6 state membre ale UE a rămas mare. În prima jumătate a anului 2023, peste 55 % din probele testate au avut o puritate de 80 % sau mai mare. În prima jumătate a anului 2024, această cotă echivalentă a fost de 46 %.

Informații detaliate privind cocaina se găsesc în documentul comun EUDA-Europol Piața drogurilor din UE: Cocaina și documentul EUDAStimulanții: răspunsuri sanitare și sociale.
 

Date sursă

Setul complet de date-sursă pentru Raportul european privind drogurile 2025, incluzând metadatele și notele metodologice, este disponibil în catalogul nostru de date.

Un subset al acestor date, folosit pentru a genera infografice, grafice și elemente similare pe această pagină, se găsește mai jos.

Tabele cu date privind prevalența consumului de droguri, inclusiv sondaje în rândul populației generale și analiza apelor uzate (toate substanțele)

Alte tabele de date, inclusiv tabele specifice pentru cocaină