Înțelegerea situației drogurilor în Europa în 2025 – principalele evoluții (Raportul european privind drogurile 2025)
Cea mai recentă analiză a EUDA privind fenomenul drogurilor în Europa dezvăluie o piață a drogurilor rezilientă, influențată de evoluțiile de la nivel mondial. Problemele pentru sănătate și securitate pe care continuă să le creeze drogurile ilegale, clasice și mai noi, și din ce în ce mai mult interacțiunile dintre ele, creează un context dificil pentru politicile de definire și punere în aplicare a unor răspunsuri eficace. Raportul european privind drogurile 2025 oferă o imagine a situației drogurilor în Europa care se bazează pe cele mai recente date disponibile, iar această secțiune introductivă cuprinde un comentariu analitic asupra câtorva dintre problemele importante care se regăsesc în prezent pe agenda politicii europene în materie de droguri.
Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2025, prezentarea generală anuală a EUDA privind situația drogurilor în Europa.
Ultima actualizare: 5 iunie 2025
Asigurarea pregătirii Europei pentru evoluția problemelor legate de droguri
Piața europeană a drogurilor evoluează rapid, întrucât atât furnizorii, cât și consumatorii găsesc modalități de adaptare la instabilitatea geopolitică, la globalizare și la progresele tehnologice. Acest lucru pare să ducă la disponibilitatea unei game mai variate de substanțe, adesea cu potență și puritate mare, care prezintă noi riscuri pentru sănătatea publică. În același timp, evenimentele globale amenință să împingă la limită capacitățile de răspuns ale Europei, deoarece complexitatea și amploarea problemei continuă să crească.
Impactul evoluțiilor observate presupune că oricine poate fi afectat într-un fel sau altul de consumul de droguri ilegale, de funcționarea pieței drogurilor și de problemele asociate. În mod direct, vedem acest lucru la cei care se confruntă cu probleme și care au nevoie de tratament sau de alte servicii. În mod indirect, observăm acest lucru în ceea ce privește recrutarea în scopuri infracționale a tinerilor vulnerabili, presiunea asupra bugetelor pentru sănătate și costurile sociale pentru comunitățile care generează un sentiment de nesiguranță sau unde instituțiile sau întreprinderile sunt subminate de corupție sau de practici infracționale. Nu putem evita realitatea că problemele legate de droguri au un impact aproape pretutindeni. Ele se manifestă și exacerbează alte probleme politice complexe, cum ar fi lipsa adăposturilor, gestionarea tulburărilor psihiatrice și infracționalitatea în rândul tinerilor. De asemenea, asistăm la niveluri mai mari de violență și corupție determinate de piața drogurilor în anumite țări. Se observă, din ce în ce mai des, că aproape orice lucru cu proprietăți psihoactive poate apărea pe piața drogurilor, adesea etichetat greșit sau în amestecuri, ceea ce face ca respectivii consumatorii să nu știe ce consumă, mărind astfel riscurile pentru sănătate și creând noi provocări în materie de aplicare a legii și de reglementare.
EUDA se angajează să sporească pregătirea Europei privind drogurile ilicite și noile substanțe psihoactive, sprijinind Uniunea Europeană și statele sale membre printr-un nou model de servicii interconectate. Raportul european privind drogurile sprijină această activitate prin evidențierea celor mai recente tendințe și amenințări emergente pentru factorii de decizie și practicienii din domeniul drogurilor, cu scopul de a le documenta eforturile și de a susține dezvoltarea de răspunsuri prompte bazate pe dovezi la problemele noi și în schimbare legate de droguri.
Agenția Uniunii Europene privind Drogurile – sprijinirea răspunsului la situația în schimbare a drogurilor
În prezent, în Europa, schimbările bruște ale substanțelor disponibile pe piețele locale de droguri sunt mai probabile decât în trecut, ceea ce duce la o mai mare incertitudine cu privire la efectele dăunătoare la care se pot expune persoanele care le consumă. Noile substanțe au devenit din ce în ce mai integrate pe piața europeană a drogurilor ilicite, vizând o gamă largă de consumatori, de la cei episodici și integrați social până la cei cu modele problematice de consum și care se confruntă cu marginalizarea socială.
După transformarea EMCDDA în EUDA în iulie 2024, agenția este mai bine pregătită pentru a răspunde acestor provocări, iar rolul său proactiv a fost consolidat în misiunea de a sprijini pregătirea Uniunii Europene și a statelor sale membre cu o gamă de servicii de înaltă calitate axate pe clienți. În cadrul noului mandat, EUDA va folosi analize de specialitate pentru a sprijini evaluările și răspunsurile în timp aproape real la problemele emergente legate de droguri, care pot fi amenințări reprezentate de noi droguri, precursori sau provocări tehnologice și legate de piața mondială a drogurilor.
Având în vedere că în Uniunea Europeană sunt disponibili noi opioizi sintetici potenți, cum ar fi nitazinele, care creează riscuri grave pentru sănătate, este esențial să se îmbunătățească capacitatea Europei de a identifica substanțele noi, de a determina puritatea drogurilor și de a realiza profiluri farmacologice pentru a clarifica ce substanțe sunt vândute. În acest scop, EUDA dezvoltă o rețea de laboratoare naționale de criminalistică și toxicologie, sprijinind elaborarea de standarde de calitate în acest domeniu important.
Focarele toxicologice se pot extinde rapid, așa cum s-a observat în cazul canabinoizilor sintetici și al opioizilor nitazinici. Sistemul de avertizare timpurie al UE cu privire la noile substanțe psihoactive rămâne un sprijin esențial pentru sensibilizarea la nivel național și la nivelul UE și pentru răspunsurile la drogurile noi și controlate. Sistemul asigură schimbul de informații, avize, alerte, avertizări rapide și evaluări ale riscurilor. În completarea sa, Sistemul european de alertă în materie de droguri va sprijini activitățile de pregătire și răspuns la riscurile grave legate de droguri la nivelul UE și la nivel național prin schimbul rapid de informații, alerte specifice și alte comunicări privind riscurile.
Sistemul EUDA de evaluare a amenințărilor la adresa sănătății și securității este în prezent în curs de dezvoltare ca nouă capacitate de sprijinire a pregătirii și a acțiunilor strategice ca răspuns la amenințările emergente legate de droguri din Uniunea Europeană. La sfârșitul anului 2024, agenția a finalizat o evaluare pilot a amenințării, care s-a axat pe opioizii sintetici cu potență mare din regiunea baltică. Evaluările amenințărilor sunt elaborate în strânsă colaborare cu experți naționali și se bazează pe mai multe surse de date și contribuții multidisciplinare. Oferă o analiză structurată a situației și propun opțiuni de răspuns diferențiate pentru a contribui la atenuarea amenințării atât la nivel național, cât și la nivelul UE.
Situația drogurilor în Europa în 2025 – prezentare generală
Fluxurile reziliente de droguri ilicite susțin o disponibilitate mare în Europa
Analiza indicatorilor legați de oferta de droguri ilicite în Uniunea Europeană sugerează că fluxurile de droguri par să fie reziliente la numeroase schimbări ale pieței, disponibilitatea rămânând mare pentru toate tipurile de substanțe. Există o disponibilitate mare a unei game mai largi de droguri, adesea cu potență sau puritate mare, despre care cunoștințele cu privire la riscurile pentru sănătate sunt limitate. Pentru unele droguri, de exemplu canabisul, există o diversificare din ce în ce mai mare a produselor de consum disponibile pe piață (cum ar fi uleiuri, extracte, produse comestibile și de vapare). În cazul cocainei, numărul de capturi raportate în Europa a continuat să crească de la an la an. În ceea ce privește drogurile sintetice, cum ar fi amfetaminele, MDMA și catinonele, există dovezi ale creșterii producției în Europa și există preocupări că această producție locală, mai aproape de piețele de consum, poate declanșa schimbări mai rapide ale tendințelor de consum. Integrarea crescândă a noilor stimulanți pe piața europeană a drogurilor ilicite, alături de substanțe ilicite consumate mai frecvent, ridică noi provocări în ceea ce privește sensibilitatea sistemelor de monitorizare existente la riscurile emergente și caracterul adecvat al răspunsurilor existente.
Comerțul comercial transfrontalier exploatat de rețelele de trafic de droguri
Globalizarea a avut un impact semnificativ asupra disponibilității drogurilor în Europa, deoarece infractorii exploatează oportunitățile sporite de trafic oferite de rețelele mai interconectate de comunicare, comerț și transport. Infiltrarea în rutele de transport maritim și traficul cu cantități în vrac de droguri în containere de transport intermodal comercial continuă să alimenteze piața drogurilor din Europa. Comerțul globalizat este exploatat pentru a facilita achiziționarea de substanțe chimice și echipamente folosite în producția de droguri ilicite, producătorii și traficanții europeni de droguri fiind implicați mai îndeaproape în rețelele infracționale internaționale.
Reziliența traficului ilicit de droguri prin lanțuri de aprovizionare comerciale se reflectă în capturile mari de droguri din porturile Europei. În 2024, Spania a raportat cea mai mare captură de cocaină înregistrată vreodată într-un singur transport – 13 tone, ascunsă în banane originare din Ecuador. În 2023, Germania a capturat 43 de tone de cocaină, în portul Hamburg fiind capturate în acel an loturi mari, de 25 de tone, dublu față de cantitatea raportată în 2022. Rețelele infracționale folosesc mai multe metode pentru a evita detectarea. Printre ele se numără tehnici sofisticate de disimulare, implicând, de obicei, transporturi de bunuri, care prezintă dificultăți de procesare logistică pentru autorități; vizarea porturilor mai mici; transferul de loturi de la o navă la alta pe mare sau lăsarea lor să plutească pe apă în vederea colectării.
Foaia de parcurs a UE împotriva traficului de droguri din 2023 prezintă măsuri de îmbunătățire a gestionării riscurilor vamale și a detectării drogurilor și precursorilor. Printre ele se numără îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații vamale între statele membre ale UE și sprijinirea instalării de echipamente avansate de scanare a containerelor. Foaia de parcurs sprijină și Alianța portuară europeană, un parteneriat public-privat menit să mărească reziliența principalelor centre logistice în fața traficului de droguri și a infiltrării de către rețelele infracționale.
Pe măsură ce producția și traficul de droguri evoluează, combaterea riscurilor pentru sănătate și securitate generate de activitățile rețelelor infracționale și de funcționarea pieței drogurilor rămâne o provocare. Atât criminalitatea organizată, cât și traficul de droguri se numără printre subiectele-cheie abordate în viitoarea evaluare externă a strategiei UE în domeniul drogurilor și a planului de acțiune 2021-2025. Elaborată pe baza informațiilor din evaluările anuale ale amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată realizate de Europol, strategia europeană de securitate internă ProtectEU, lansată recent, abordează evoluția situației amenințărilor, punând accentul inclusiv pe combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri.
Platformele online sunt folosite pentru a facilita traficul și distribuția de droguri
O multitudine de platforme online naționale și globale sunt folosite în prezent pentru a organiza comerțul cu droguri, atrăgând atât furnizorii, cât și cumpărătorii prin caracterul lor imediat și potențialul de anonimat. La nivelul comerțului cu amănuntul, se folosesc site-uri de suprafață, inclusiv platforme legitime de comerț electronic și site-uri de socializare, pentru a vinde substanțe psihoactive noi, medicamente false produse ilegal și, în măsură mai mică, droguri ilicite cunoscute. Se recurge la site-uri de suprafață și pentru a vinde precursori de droguri și alte substanțe chimice folosite în producția de droguri. Informațiile actuale sugerează că distribuția cu amănuntul a drogurilor este facilitată din ce în ce mai mult prin aplicații și platforme de comunicare socială, al căror nivel de deschidere variază de la profiluri publice la conținut privat și forumuri pentru utilizatori preselectați. Vânzarea cu amănuntul este, de asemenea, facilitată de site-uri darknet, care oferă anonimat prin criptare și plăți digitale în criptomonede, vizând clienți din întreaga lume, dar uneori și din anumite țări sau grupuri lingvistice.
Cercetările arată că cumpărătorii și vânzătorii preferă mijloacele de comunicare socială site-urilor darknet, pentru că permit tranzacții rapide și convenabile, în persoană, prin plăți online, cu livrare directă sau prin puncte de colectare. Rețelele infracționale recurg la mijloacele de comunicare socială și pentru a recruta și exploata adolescenți care să acționeze ca facilitatori de nivel mic în diferite aspecte ale comerțului cu droguri, cum sunt vânzarea cu amănuntul, traficul transfrontalier și intimidarea și violența țintite.
Atractivitatea site-urilor darknet a fost redusă de durata lor scurtă de viață operațională, de escrocheriile de ieșire și de închiderile conduse de forțele de ordine. Pe plan mai general, autoritățile de aplicare a legii au perturbat infrastructurile infracționale digitale prin infiltrarea în rețelele de comunicații criptate utilizate de traficanți.
Intimidarea și violența rămân un semn distinctiv al pieței europene a drogurilor
Pe lângă punerea la dispoziție pe scară largă de substanțe ilegale în Europa, producția, traficul și distribuția ilegală de droguri generează intimidare și violență, subminând securitatea Europei. Rețelele infracționale sunt atrase de profiturile potențiale din vânzarea de droguri ilicite, intrând într-o concurență intensă pentru controlul surselor, rutelor și piețelor, care poate duce la violență. Cresc îngrijorările legate nu numai de corupția personalului din lanțurile logistice de aprovizionare sau de încercările de destabilizare a instituțiilor prin infiltrare, ci și de omucideri și exploatarea minorilor recrutați de rețelele infracționale în diferite aspecte ale traficului de droguri.
Tinerii vulnerabili sunt vizați, în persoană și online, și recrutați pentru a lucra ca cărăuși de droguri și, în unele cazuri extreme, pentru a lua parte la acte de violență și omucideri legate de droguri. Oamenii pot deveni victime ale intimidării și violenței legate de droguri la diferite niveluri, persoanele și familiile putând fi vizate pentru că au acumulat datorii legate de droguri. Odată cu intensificarea eforturilor de aplicare a legii în principalele centre de transport, rețelele infracționale exploatează mai multe moduri de operare pentru a transporta loturile de droguri, creând posibilitatea ca intimidarea și violența să se manifeste în noile locuri în care sunt produse, depozitate, tranzitate sau vândute drogurile.
EUDA a lansat un nou proiect pentru a înțelege mai bine natura violenței legate de piața drogurilor în Europa, pentru a oferi factorilor de decizie cele mai bune informații disponibile despre modul de abordare a acestei probleme. În cadrul acestui efort și în colaborare cu Comisia Europeană, EUDA a organizat prima conferință europeană privind violența legată de droguri, care a avut loc la Bruxelles în noiembrie 2024. Conferința a abordat diferitele aspecte ale violenței legate de droguri, asigurând un echilibru între preocupările de sănătate și securitate și promovând siguranța comunității și sănătatea publică. Acest eveniment a evidențiat nevoia de a îmbunătăți monitorizarea și colectarea de date la nivel european și de a institui un forum periodic pentru schimbul de idei și bune practici în vederea sprijinirii elaborării de politici bazate pe date concrete în acest domeniu (vezi și Analiza EUDA și a Europol privind piețele drogurilor din UE – O analiză aprofundată și Evaluarea Europol a amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată).
Reacția la modelele complexe de policonsum de substanțe rămâne o provocare
Policonsumul de substanțe este asociat cu riscuri mai mari de probleme de sănătate și sociale. Acest termen se referă la consumul simultan sau secvențial a două sau mai multe substanțe psihoactive, legale sau ilegale. Datele obținute dintr-o serie de indicatori, inclusiv Sondajul european online din 2024 privind drogurile și analiza reziduurilor din seringi efectuată de rețeaua ESCAPE, sugerează că policonsumul de substanțe este larg răspândit în rândul persoanelor care consumă droguri. Diferiți factori pot alimenta creșterea numărului de raportări privind policonsumul de substanțe, inclusiv integrarea tot mai mare pe piețe a noilor substanțe psihoactive și droguri ilicite. Printre exemplele în acest sens se numără cânepa amestecată cu canabinoizi semisintetici, stimulanții amestecați cu catinone sintetice și ketamină sau noi opioizi sintetici amestecați cu heroină sau benzodiazepine sau vânduți în mod necorespunzător ca heroină sau benzodiazepine.
Intenționat sau nu, consumul de droguri în combinație, inclusiv cu alcool, mărește riscurile și complică intervențiile, de exemplu răspunsul la intoxicațiile acute. Complexitatea modelelor de consum de droguri se reflectă în faptul că majoritatea cazurilor de supradoză fatală presupun consumul a mai mult de o substanță, opioizii fiind de obicei implicați în combinație cu alte droguri. Alcoolul și benzodiazepinele sunt prezente într-o proporție semnificativă a cazurilor de supradoză fatală. Având în vedere provocările tot mai mari legate de policonsumul de substanțe, EUDA depune eforturi pentru a îmbunătăți culegerea de date și monitorizarea policonsumului de substanțe, cu scopul de a sprijini mai bine politicile și bunele practici în acest domeniu.
Piața europeană a canabisului continuă să crească
Diversitatea și potența produselor din canabis sunt în creștere
Se estimează că aproximativ 1,5 % din adulții din Uniunea Europeană (4,3 milioane de persoane) sunt consumatori zilnici sau aproape zilnici de canabis și este foarte probabil că aceste persoane vor avea probleme legate de consumul de canabis. Potența rășinii de canabis capturate rămâne foarte mare raportat la standardele istorice, eșantionul mediu conținând în prezent 23 % THC, în timp ce potența medie a ierbii rămâne la 11 % THC. Deși rășina și iarba rămân principalele produse din canabis, în prezent consumatorii au la dispoziție o gamă din ce în ce mai largă de produse pe bază de canabis, inclusiv produse cu potență mare care au fost asociate cu prezentări cu intoxicație acută cu droguri la serviciile de urgență ale spitalelor. Situația este complicată și de faptul că unele produse vândute pe piața ilicită drept canabis pot fi adulterate cu canabinoizi sintetici puternici, iar pe piețele comerciale din unele țări europene au apărut recent mai mulți canabinoizi semisintetici, precum hexahidrocanabinolul (HHC). Această diversitate de produse are implicații asupra riscurilor pentru sănătatea consumatorilor și necesită mai multă cercetare și atenție din partea autorităților de reglementare.
Evaluarea impactului modificărilor politicii privind canabisul rămâne esențială
Abordarea politică europeană față de canabis devine, de asemenea, tot mai diversă, pe măsură ce unele state membre ale UE evaluează sau își schimbă abordarea politică față de consumul recreativ de canabis de către adulți, creând acces legal la produsele din rășină și iarbă de canabis. În decembrie 2021, Malta a legiferat cultivarea limitată la domiciliu, deținerea de cantități mici și consumul de canabis în privat, alături de cluburile non-profit de cultivare comunală. În iulie 2023, Luxemburgul a legiferat cultivarea limitată la domiciliu și consumul în privat, iar în februarie 2024, Germania a legiferat cultivarea la domiciliu, deținerea și consumul de cantități mici, precum și cluburile non-profit de cultivare a canabisului.
Țările de Jos își revizuiesc, de asemenea, abordarea, însă cultivarea, vânzarea și deținerea de canabis constituie în continuare infracțiuni. Vânzarea unor cantități mici de canabis, de până la 5 grame, persoanelor cu vârsta de peste 18 ani în „coffeeshopuri” care îndeplinesc anumite criterii, este tolerată însă de zeci de ani. Întrucât canabisul este furnizat tot de pe piața ilegală, grupurile infracționale beneficiază de pe urma acestui comerț. Pentru a combate această problemă, Țările de Jos testează un lanț închis de aprovizionare cu canabis în 10 localități, canabisul produs în spații reglementate fiind disponibil pentru vânzare în coffeeshopuri de canabis.
Nu este clar ce direcție vor adopta viitoarele politici europene. Este însă clar că elaborarea de politici în acest domeniu trebuie însoțită de o evaluare a impactului oricăror modificări introduse. Acest tip de evaluare necesită date de referință bune, subliniind nevoia de a îmbunătăți monitorizarea modelelor actuale de consum al drogului ilicit consumat cel mai frecvent în Europa.
Disponibilitate mai mare a canabinoizilor semisintetici cu riscuri necunoscute pentru sănătate
După introducerea, în 2021, de controale legale asupra producției de canabinoizi sintetici în China, aprovizionarea Europei cu aceste droguri a fost întreruptă, iar o parte din producție s-a mutat ulterior în Europa. Printre semnele prezenței producției de canabinoizi sintetici în Europa se numără descoperirea unui număr mic de laboratoare ilegale și importul de substanțe chimice precursoare pentru producție, în 2023. În pofida semnalelor legate de o reducere semnificativă, în 2024, a disponibilității canabinoizilor sintetici, aceștia rămân un motiv de îngrijorare pentru sănătatea publică în rândul anumitor populații vulnerabile, inclusiv al persoanelor aflate în închisoare.
Canabinoizii semisintetici, care au apărut pentru prima dată pe piața europeană în 2022, s-au răspândit rapid. Deși HHC (hexahidrocanabinolul) a fost primul canabinoid semisintetic care a apărut, ulterior au fost detectate peste douăzeci de astfel de substanțe, comercializate de obicei ca alternative legale la canabis. Deși canabinoizii semisintetici au fost inițial importați din Statele Unite, în prezent se observă o producție europeană. Canabinoizii semisintetici sunt disponibili pe scară largă pe internet și, în unele țări, în locuri fizice de vânzare cu amănuntul. Principalele produse sunt produsele comestibile aromatizate, de exemplu jeleuri și țigări electronice, precum și canabis cu conținut mic de THC pulverizat sau amestecat cu canabinoizii. Accesibilitatea și presupusul lor statut legal pot atrage atât consumatorii de canabis, cât și persoane care consumă pentru prima dată, tinerii și copiii putând face parte din această categorie. Canabinoizii semisintetici specifici prezenți – cu potențe diferite – și concentrațiile lor pot să difere semnificativ de la un produs la altul și de la un lot la altul.
Efectele canabinoizilor semisintetici asupra oamenilor rămân insuficient studiate. Rapoartele sugerează că substanțele au efecte asemănătoare canabisului, riscurile de reacții adverse variind de la intoxicație ușoară până la severă. Având în vedere similitudinea farmacologică a canabinoizilor semisintetici cu canabisul, este nevoie să li se clarifice potențialul de a declanșa episoade psihotice și potențialul de dependență. În general, această variabilitate și impredictibilitate reprezintă un risc potențial de intoxicație pentru consumatori.
Îngrijorare crescândă cu privire la disponibilitatea cocainei și a ketaminei
Producție și trafic neîntrerupt care alimentează o disponibilitate fără precedent a cocainei
În 2023, pentru al șaptelea an consecutiv, statele membre ale UE au raportat o cantitate record de cocaină capturată, care s-a ridicat la 419 tone. Traficul de cocaină prin porturile maritime ale Europei în containere comerciale intermodale determină disponibilitatea mare a drogului. Pe măsură ce măsurile de interdicție se intensifică la principalele puncte de intrare pentru cocaină, traficanții vizează și porturile mai mici din alte state membre ale UE și din țările învecinate, care pot fi mai vulnerabile la traficul de droguri. Această schimbare a rutelor traficului de droguri poate fi însoțită de intimidare și violență legată de droguri. Pe lângă exploatarea containerelor comerciale, pentru a introduce cocaina în Europa, traficanții folosesc o serie de alte forme de transport și servicii de livrare, combinate cu metode inovatoare de disimulare.
Prelucrarea ilegală a produselor pe bază de cocaină continuă să aibă loc în Uniunea Europeană, în fiecare an fiind desființate mai multe laboratoare de cocaină. Prelucrarea cocainei în Europa implică deseori extracția secundară a cocainei încorporate în alte materiale (de exemplu, ascunsă chimic în materiale plastice), ceea ce creează dificultăți în detectarea ei în transporturile comerciale. Baza și pasta de cocaină sunt traficate în cantități mari către Europa pentru a fi transformate în clorhidrat de cocaină. În fiecare an sunt detectate câteva instalații de mari dimensiuni pentru prelucrarea cocainei. În general, traficul de cocaină către Europa și producția drogului în Uniunea Europeană reprezintă o provocare dinamică și consumatoare de resurse pentru autoritățile de aplicare a legii și autoritățile vamale.
Efecte negative sociale și asupra sănătății tot mai mari cauzate de cocaină și de cocaina crack
După canabis, cocaina rămâne al doilea drog ilicit ca frecvență consumat în Europa, consumul fiind raportat în ultimul an de 2,7 milioane de adulți tineri (2,7 % din cei cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani). Disponibilitatea din ce în ce mai mare a drogului și distribuția geografică și socială mai largă sunt evidențiate de reziduurile de cocaină detectate în apele uzate orășenești, care au crescut în majoritatea orașelor cu date pentru 2023 și 2022. Deși nu sunt reprezentative la nivel național, serviciile europene de verificare a drogurilor au raportat că cocaina este a doua cea mai frecventă substanță pe care au examinat-o în primul semestru al anului 2024. Cocaina este al doilea drog ilegal cel mai frecvent raportat de către persoanele admise prima dată la tratament specializat pentru consum de droguri și este în prezent substanța raportată cel mai frecvent în prezentările cu intoxicație acută cu droguri la serviciile de urgență ale spitalelor santinelă.
Consumul de cocaină poate duce la modele dependente și compulsive de consum și este asociat cu o serie de consecințe negative asupra sănătății, care sunt exacerbate de policonsumul de substanțe, fie că este vorba de alcool sau de alte droguri ilegale. Consumul combinat de cocaină și alcool este frecvent, iar prezența celor două substanțe în organism creează în ficat cocaetilenă, care este asociată cu riscuri mai mari pentru sănătate. Consumul de cocaină poate induce sau precipita stări psihotice, de exemplu psihoza indusă de stimulanți. Gestionarea comorbidității psihiatrice în rândul persoanelor cu probleme legate de consumul de droguri rămâne o provocare, deoarece tratamentul integrat și răspunsurile serviciilor de sănătate psihică lipsesc adesea. Datele disponibile sugerează că, de obicei în prezența opioizilor, cocaina a fost implicată în aproximativ un sfert din decesele induse de supradoze în 2023. Întrucât consumul de cocaină poate agrava problemele cardiovasculare deja existente, ponderea sa în mortalitatea din Europa este probabil subestimată.
Consumul de cocaină, în special de cocaină crack, pare să fie din ce în ce mai frecvent, mai ales în unele comunități marginalizate. Fumatul și injectarea de cocaină sunt asociate cu probleme de sănătate mai mari și, prin urmare, este îngrijorător faptul că mai multe țări raportează injectarea de cocaină și consumul de cocaină crack. Numărul consumatorilor admiși prima dată la tratament pentru probleme asociate consumului de cocaină a crescut cu 31 % între 2018 și 2023, iar numărul persoanelor admise prima dată la tratament pentru consum de cocaină crack a crescut cu 35 %. În 2023, unitățile de consum de droguri din 10 orașe din 8 țări ale UE au raportat consumul de cocaină crack de către consumatori, singură sau cu heroină. Pentru a răspunde nevoilor persoanelor care fumează cocaină crack, adesea în paralel cu consumul de opioizi, este posibil ca serviciile de reducere a riscurilor să trebuiască să‑și adapteze serviciile pentru a sprijini practici de fumat mai sigure. Acest lucru poate implica furnizarea de kituri care să includă, de exemplu, pipe și filtre.
Creșterea riscului de consecințe negative ca urmare a disponibilității mai mari a ketaminei
Deși ketamina nu este consumată pe scară largă în Europa și este dificil de monitorizat din mai multe motive, de exemplu din cauza statutului său juridic diferit în țările UE, datele actuale sugerează că este mai disponibilă, iar consecințele negative asociate asupra sănătății sunt mai evidente. Dintre respondenții la Sondajul european online privind drogurile din 2024, 14 % din cei care consumaseră droguri în ultimele 12 luni au raportat că au consumat ketamină, mai ales în contextul policonsumului de substanțe împreună cu alte droguri și alcool. În 2024, 82 de orașe din 22 de țări ale UE și Norvegia au raportat niveluri relativ mici de reziduuri de ketamină în apele uzate orășenești.
Ketamina nu este produsă pe scară largă în Europa, dar în 2023 au fost desființate 6 laboratoare implicate în general în cristalizarea pulberii de ketamină în vrac. În Uniunea Europeană sunt traficate cantități mari de ketamină, provenite în cea mai mare parte din India, și acestea au crescut recent, confiscări de pulberi în valoare totală de 2,7 tone în 2023 fiind raportate la Sistemul de avertizare timpurie al UE. Ketamina este probabil disponibilă în mod consecvent pe piețele de droguri și este posibil să fi devenit un drog de selecție în anumite locuri.
În 2023, serviciile de urgență ale spitalelor-santinelă Euro-DEN din Europa au raportat că, în prezentările cu intoxicație acută, substanța raportată cel mai frecvent în asociere cu ketamina a fost cocaina. Ketamina este asociată cu diverse efecte nocive acute și cronice în funcție de doză, și anume toxicitate neurologică și cardiovasculară, probleme psihice, de exemplu depresie, și complicații urologice, de exemplu afectarea vezicii urinare în urma consumului intensiv sau prezența agenților alteranți. Numărul consumatorilor raportați ca primind tratament pentru probleme legate de consumul de ketamină rămâne mic, dar a crescut de peste două ori între 2022 și 2023, ajungând la un număr estimat de 1 329 de persoane.
Tratarea problemelor legate de consumul de stimulanți rămâne complexă
Deși reușim să înțelegem mai bine ce constituie un tratament eficace pentru probleme legate de stimulanți, datele sunt relativ limitate. Sunt necesare investiții mai mari pentru a se asigura că intervențiile și serviciile sunt adecvate nevoilor în creștere observate în acest domeniu în unele țări. În pofida unor investiții în cercetare, în prezent nu există tratamente farmacologice eficace pentru consumul problematic de stimulanți care să fie aprobate de agențiile de reglementare. Intervențiile psihosociale pot fi eficace, în special pentru persoanele care consumă cocaină (vezi Ghidul „Stimulanții: răspunsuri sanitare și sociale”). Abordări ca gestionarea situațiilor neprevăzute se pot confrunta însă cu dificultăți de aplicare în cadrul sistemelor de sănătate europene.
Persoanele care își injectează stimulanți au probabil nevoie de acces mai larg la furnizarea de ace și seringi, deoarece se injectează mai frecvent decât consumatorii de opioizi. Răspunsurile pentru această categorie sunt adesea o formă de informare și furnizarea de echipamente sterile pentru injectare, prezervative, informații despre injectarea în condiții mai sigure și igiena de bază, îngrijirea venelor și plăgilor, precum și creme și unguente antibacteriene (vezi publicația EUDA din 2025 privind echipamentele de reducere a riscurilor). Par a fi răspunsuri adecvate, dar nu există încă o bază solidă de dovezi în acest domeniu. În unele state membre ale UE, serviciile de verificare a drogurilor joacă, de asemenea, un rol în combaterea consecințelor negative ale consumului de stimulanți, furnizând informații despre riscurile asociate stimulanților de puritate mare sau adulterați.
Observând legătura dintre consumul de stimulanți și comportamentul sexual riscant, au fost elaborate inițiative specifice pentru consumatorii de stimulanți precum metamfetamină și cocaină, în contextul chemsexului. Printre ele se numără serviciile multidisciplinare care furnizează servicii de sănătate sexuală și în materie de droguri, precum și eforturile de îmbunătățire a legăturii dintre servicii (vezi Spotlight on… Addressing sexual health issues associated with drug use, În prim plan... Abordarea problemelor de sănătate sexuală asociate consumului de droguri).
Având în vedere că problemele asociate stimulanților par a fi în creștere, acesta este un domeniu care necesită cercetări suplimentare și dezvoltarea de servicii. EUDA, UNODC și OMS dezvoltă o inițiativă comună intitulată Scale-up pentru a veni în sprijinul tratamentului problemelor legate de stimulanți.
Diversitatea stimulanților sintetici reprezintă o provocare din ce în ce mai mare
Semne ale creșterii producției de droguri sintetice în Europa
Intensificarea producției de droguri sintetice în Europa este evidentă în urma detectărilor de unități cu randament ridicat în unele țări și a intensificării capturilor de precursori esențiali care sunt necesari pentru fabricarea acestor substanțe. Unele laboratoare pot fi utilizate și pentru a produce substanțe multiple, de exemplu stimulanți sintetici care au cerințe similare în ceea ce privește substanțele chimice și echipamentele de producție.
Capturile de substanțe chimice precursoare au evoluat și au crescut ca răspuns la controalele juridice și de reglementare privind substanțele chimice utilizate în producția comună de droguri ilegale. În deceniul de până la sfârșitul anului 2022 au fost capturate anual, în medie, 54 de tone de substanțe chimice precursoare, atât clasificate, cât și neclasificate, dar în 2023 această cantitate a atins nivelul fără precedent de 178 de tone. Creșterea a fost determinată în principal de capturi masive de precursori alternativi pentru fabricarea de amfetamină, metamfetamină și MDMA în Țările de Jos și Ungaria. În ultimii ani s-au efectuat mai multe capturi de precursori pentru fabricarea de catinone sintetice și s-au desființat locuri de producție a acestora, mai ales în Polonia. Producția de către rețelele infracționale de precursori de bază din substanțe chimice alternative, cum ar fi derivații glicidici ai BMK și PMK, pentru fabricarea de amfetamine și a MDMA, reprezintă o provocare în continuă schimbare pentru autoritățile vamale și cele de aplicare a legii. Atât mediul, cât și comunitățile locale sunt amenințate de utilizarea substanțelor chimice periculoase necesare pentru producția de droguri sau de inversarea disimulării chimice a drogurilor traficate, deoarece subprodusele sunt adesea eliminate în mod ilegal și periculos.
Producția europeană de MDMA crește, produsele cu concentrație mare prezentând riscuri pentru sănătate
MDMA este produsă în Europa, în principal în Țările de Jos și Belgia, pentru consum intern și export către alte piețe. Rapoartele privind creșterea capturilor de precursori de MDMA, împreună cu informațiile despre exporturile de MDMA în afara Uniunii Europene, pot reflecta o creștere a producției de droguri pe piețele mondiale și o redresare generală după declinul cauzat de pandemia de COVID-19. Alt motiv de îngrijorare este posibila utilizare a unei rute inverse de trafic de cocaină, din Europa către America Latină, pentru a obține cocaină în schimbul MDMA.
Întrucât conținutul de MDMA și puritatea loturilor de pastile și pulberi variază la nivelul comerțului cu amănuntul, consumatorii de droguri sunt expuși la riscuri în schimbare și imprevizibile pentru sănătate. În plus, conținutul de MDMA din comprimatele de ecstasy a crescut semnificativ, de la o medie de aproximativ 84 de miligrame în 2011 la 138-158 de miligrame, unele comprimate conținând până la 350 de miligrame de MDMA. Produsele cu concentrație mai mare pot mări riscul de efecte adverse asupra sănătății, inclusiv riscul de deces. Aceste riscuri pentru sănătate pot fi exacerbate și de policonsumul de substanțe, care, potrivit datelor din diferite surse, este frecvent în rândul persoanelor care consumă MDMA.
Catinonele sintetice sunt din ce în ce mai integrate pe piața europeană a drogurilor
Datele actuale sugerează că catinonele sintetice, o familie largă de stimulanți, sunt în permanență disponibile pe piața drogurilor în unele țări și pot fi achiziționate în mod intenționat ca stimulanți de selecție la prețuri accesibile. Datele provenite de la serviciile de verificare a drogurilor arată că achiziționarea intenționată a catinonelor sintetice este mai probabilă decât în trecut. Expunerea la substanțe neașteptate a fost însă evidentă din eșantioanele prezentate vândute ca 3-MMC, care conțineau adesea, în schimb, 2-MMC. Conform Sondajului european online privind drogurile din 2024, 9 % din respondenți au consumat catinone sintetice în ultimele 12 luni. Deși unii indicatori pot sugera că piața acestor droguri pare să fie în creștere, este greu de monitorizat o grupă mare de compuși cu instrumentele concepute inițial pentru urmărirea drogurilor ilegale cunoscute de mult timp, cum ar fi cocaina. EUDA a efectuat recent evaluări ale riscurilor pentru trei catinone sintetice noi, 2-metilmetcatinonă (2-MMC), 4-bromometcatinonă (4-BMC) și N-etilnorpentedronă (NEP) (vezi Evaluările EUDA ale riscurilor).
S-a demonstrat că unele catinone sintetice, cum ar fi 4-CMC, au efecte și potențiale riscuri similare în general cu cele ale altor psihostimulanți, cum ar fi MDMA și amfetamina. Catinonele sintetice sunt însă o grupă mare de droguri care conțin substanțe cu diferite efecte sau riscuri pentru sănătate care pot fi mai grave ca urmare a unei potențe mai mari, cum ar fi pirolidino-derivații, care includ alfa-PHiP (α-pirolidinoizohexanofenonă). Efectele multora dintre aceste droguri asupra omului nu au fost studiate pe larg.
În 2023, importurile și capturile de catinone sintetice s-au ridicat la 37 de tone, față de 27 de tone în 2022 și 4,5 tone în 2021. Cea mai mare parte a lor a implicat un număr mic de transporturi în vrac importate din India, în principal prin Țările de Jos. Se înregistrează niveluri semnificative ale producției de catinone sintetice și în Europa, unde se detectează un număr tot mai mare de unități de producție de droguri, inclusiv la scară largă, și se capturează cantități tot mai mari de substanțe chimice precursoare.
Riscul producției europene și al traficului de metamfetamină alimentează consumul drogului
Există unele semnale că, în prezent, consumul de metamfetamină, care rămâne mic în majoritatea țărilor UE, este prezent în mai multe țări decât în trecut.
Producția și traficul de amfetamină și metamfetamină în Europa continuă, atât pentru cererea internă, cât și pentru exportul către piețe mai profitabile din afara UE. Benzil-metil-cetona (BMK) este o substanță chimică precursoare esențială în producția ambelor droguri. Rețelele infracționale aleg alte substanțe care pot fi utilizate în producția BMK pentru a nu fi detectate, iar capturile de astfel de substanțe sunt în creștere în Europa. În Uniunea Europeană se detectează în continuare unități de producție la scară largă pentru fabricarea acestor droguri. Sunt desființate unități de producție de mai multe droguri, capabile să treacă de la o substanță la alta, ele atrăgând probabil rețelele infracționale prin faptul că fabrică produse mai valoroase pentru export, cum ar fi metamfetamina sub formă de cristale, alături de cele mai puțin profitabile destinate consumatorilor interni, cum ar fi amfetamina și alți stimulanți sintetici. Capturile de acid tartric, o substanță chimică folosită pentru extragerea celei mai potente și căutate forme de metamfetamină (d-metamfetamină, folosită pentru „crystal meth”) din amestecurile produse prin metode BMK, au crescut de peste patru ori în 2023, ajungând la 10,9 tone.
În plus, deși cantitățile de amfetamină și de metamfetamină capturate au fost relativ stabile în ultimii ani, în 2023 au fost raportate ușoare creșteri. Unele loturi mari de metamfetamină capturate pot indica transbordarea drogului prin Europa către alte destinații. Acest lucru poate reflecta atractivitatea pentru traficanți a direcționării transporturilor prin locuri mai puțin asociate cu traficul internațional de droguri în drumul lor către destinația preconizată.
Producția și traficul european de metamfetamină creează potențialul de creștere a disponibilității acestor droguri pe piețele locale de stimulanți, care pot, uneori, să cunoască schimbări dinamice în ceea ce privește produsele disponibile pentru consumatori
Preocupări tot mai mari cu privire la daunele aduse mediului de producția de droguri ilegale
De la cererea mare de apă și energie pentru cultivarea ilicită de canabis până la defrișările asociate cu cultivarea de coca, amprenta de mediu a producției de droguri este semnificativă. Modificările de reglementare referitoare la canabis din unele țări au facilitat cercetarea cu privire la impactul producției acestui drog asupra mediului, inclusiv amprenta sa de carbon, eroziunea solului și efectele asupra rezervelor de apă.
Daunele aduse mediului sunt strâns legate de producția de droguri sintetice, în special de deversarea de deșeuri chimice toxice, dar persistă o lipsă semnificativă de cunoștințe.
Desființarea unor laboratoare mari de droguri sintetice în Uniunea Europeană, alături de semnalele de intensificare a prelucrării cocainei și a producției de catinone sintetice, subliniază necesitatea urgentă de a aborda această lipsă de cunoștințe. Impactul asupra mediului al producției de MDMA în Europa este semnificativ, fiecare kilogram de MDMA generând aproximativ 58 de kilograme de deșeuri toxice. În general, producția de MDMA din Uniunea Europeană poate genera anual între 1 000 și 3 000 de tone de deșeuri chimice. Locurile de producție sunt, de asemenea, predispuse la accidente, explozii și incendii din cauza substanțelor chimice volatile implicate, ceea ce prezintă riscuri semnificative pentru comunitățile din jur.
Se știe prea puțin despre consecințele asupra mediului ale traficului de droguri, care pot implica practici distrugătoare pentru mediu, cum ar fi defrișarea pădurilor pentru a crea piste de aterizare clandestine. În mod similar, rutele de trafic de droguri care traversează zone de mediu sensibile pot accelera distrugerea habitatelor și pierderea biodiversității. În contextul traficului maritim, navele folosite pentru traficul de droguri pot fi scufundate intenționat sau abandonate în urma livrărilor sau în timpul tentativelor de interceptare.
EUDA sprijină eforturile de estimare a amprentei de carbon a cultivării canabisului, de analiză a contaminării apelor subterane în urma eliminării deșeurilor de droguri sintetice și de elaborare a unui cadru pentru monitorizarea efectelor producției de droguri ilicite asupra mediului. Aceste inițiative au scopul de a crea o imagine mai clară a modului în care producția de droguri afectează mediul natural și de a fundamenta răspunsurile bazate pe dovezi.
Situația complexă a heroinei și opioizilor în Europa
Policonsumul de substanțe este asociat cu majoritatea deceselor asociate consumului de opioizi
Înțelegerea factorilor care afectează tendințele deceselor induse de droguri este esențială pentru elaborarea de răspunsuri eficace în vederea prevenirii și inversării supradozelor de droguri, dar informațiile disponibile prezintă în continuare limitări. Întrucât pot apărea rapid noi amenințări în materie de droguri, îmbunătățirea actualității și a exhaustivității datelor este esențială pentru îmbunătățirea gradului de pregătire. Datele disponibile arată că, în 2023, în Uniunea Europeană s-au raportat aproximativ 7 500 de decese asociate consumului de droguri, ceea ce înseamnă o rată a mortalității de 24,7 decese la un milion de persoane cu vârste între 15 și 64 de ani.
În general, opioizii, de obicei în combinație cu alte substanțe, rămân drogurile implicate cel mai frecvent în decesele induse de droguri. Heroina nu se mai regăsește însă în majoritatea deceselor prin supradoză, cu excepția câtorva țări, alți opioizi și alte droguri jucând acum un rol important. În unele țări, o proporție substanțială a deceselor prin supradoză este asociată cu alți opioizi decât heroina, incluzând metadona și, în mai mică măsură, buprenorfina, medicamente împotriva durerii care conțin opioizi, precum și alți opioizi sintetici. Alături de benzodiazepine, alcoolul este prezent într-o proporție semnificativă a supradozelor fatale care implică opioizi. În datele toxicologice sunt raportate alături de opioizi și stimulanți precum cocaina.
În general, consumul concomitent de droguri din diferite clase rămâne un factor important, dar nu suficient de recunoscut, pentru înțelegerea și răspunsul la mortalitatea indusă de droguri. EUDA va coordona o rețea de laboratoare criminalistice și toxicologice, mărind capacitatea analitică disponibilă pentru a monitoriza cum influențează diferite droguri și combinații de droguri tendințele mortalității.
Prevenirea supradozelor de opioizi și a deceselor necesită extinderea serviciilor
Având în vedere că opioizii continuă să fie implicați în majoritatea deceselor cauzate de supradoze în Uniunea Europeană, este deosebit de important să existe răspunsuri eficace care să vizeze aceste droguri. Intervențiile în acest domeniu pot avea ca scop prevenirea supradozelor în primul rând sau prevenirea decesului în cazul supradozelor. Până în 2023, aplicarea programelor de distribuire de naloxonă, inclusiv proiecte pilot, pentru a preveni decesele cauzate de supradoze a fost raportată de 15 țări europene. Modelele de consum în schimbare și disponibilitatea diferitelor formulări, atât a naloxonei injectabile, cât și a celei sub formă de spray nazal, pot necesita în prezent servicii de revizuire a protocoalelor actuale de administrare și de actualizare a acestora în conformitate cu medicamentele disponibile. Supradozele care implică opioizi sintetici potenți pot necesita, de exemplu, administrarea mai multor doze de naloxonă pentru a inversa efectele opioizilor. Ghidul din 2024 privind răspunsul la supradoze confirmă însă că gestionarea inițială a intoxicației acute cu opioizi rămâne aceeași, indiferent dacă intoxicația rezultă din consumul de heroină, de opioizi eliberați pe bază de prescripție medicală sau de opioizi sintetici noi, cum ar fi derivații de fentanil sau nitazinele. Este în continuare important să se administreze doze titrate de naloxonă persoanelor cu intoxicație acută cu opioizi. Acest lucru evidențiază valoarea instruirii persoanelor care ar putea reacționa sau care ar putea fi martori la o supradoză pentru acordarea primului ajutor, inclusiv administrarea naloxonei.
Opioizii nitazinici măresc riscul de intoxicație
Noii opioizi sintetici sunt foarte potenți, ceea ce înseamnă că o cantitate mică este suficientă pentru a produce multe doze la nivelul vânzării cu amănuntul și poate prezenta riscuri mari de intoxicație care pun viața în pericol. Opioizii nitazinici au intrat recent pe piața drogurilor ilegale din Europa, unde au fost singurii opioizi noi raportați în Sistemul de avertizare timpurie al UE în 2023. Disponibilitatea acestor medicamente este în creștere, creând riscuri mai mari pentru persoanele care consumă opioizi, care îi pot găsi amestecați cu alte medicamente, vânduți în mod necorespunzător sau în medicamente false. În 2023, cantitatea de pulberi de nitazină detectată în Europa s-a triplat.
Raportările în Sistemul de avertizare timpurie al UE indică o creștere recentă semnificativă a disponibilității medicamentelor false care conțin opioizi nitazinici în Europa, cel puțin 8 țări confiscându-le în 2023. De regulă, aceste produse imită medicamentele legitime eliberate pe bază de prescripție medicală, în special oxicodona și, într-o măsură mai mică, benzodiazepinele. Preocupările în acest sens se referă la posibilitatea răspândirii lor dincolo de consumatorii de opioizi cu risc mare la categorii de populație mai largi fără toleranță la opioizi, inclusiv la tineri.
În Irlanda, nitazinele au fost vândute greșit ca heroină în 2023 și ca benzodiazepine în 2024, ceea ce a dus la consum accidental și la supradoze multiple. În 2023 sau 2024, în Germania, Franța, Suedia și Norvegia s-au raportat clustere sau un număr semnificativ de decese și de toxicitate acută asociate nitazenilor. Raportările din Estonia și Letonia arată că nitazinele reprezintă o proporție semnificativă din decesele cauzate de supradoze în aceste țări. Având însă în vedere potența mare și noutatea lor, există preocupări legate de faptul că opioizii nitazinici nu pot fi detectați în mod normal în procedurile utilizate curent în toxicologia post-mortem, ceea ce duce la subestimarea implicării lor.
În 2024, China a extins controlul opioizilor nitazinici, acoperind în prezent 10 substanțe. Acest lucru poate redirecționa piața de la compușii principali, cum ar fi metonitazina și protonitazina, către derivați noi sau alte clase de opioizi. De exemplu, de la jumătatea anului 2024 se observă o creștere mică, dar semnificativă, a numărului de detectări de substanțe din clasa „orfinelor„ pe bază de benzimidazol, 5 țări din UE raportând ciclorfină și 2 detectând spiroclorfină. Deși în prezent nu sunt disponibile date farmacologice pentru aceste substanțe, similaritatea lor structurală cu brorfina, un opioid potent, sugerează că un risc major pentru sănătate este probabil detresa respiratorie.
Impactul potențial al schimbărilor legate de producția și traficul de heroină rămâne neclar, dar pregătirea este esențială
Interzicerea drogurilor, inclusiv a cultivării macului de opiu, introdusă de talibani în aprilie 2022, a redus considerabil producția de opiu și heroină în Afganistan, principala sursă a drogului în Europa. Dacă se menține, scăderea producției de opiu și heroină în Afganistan va afecta probabil disponibilitatea heroinei în Europa, deși este greu de prevăzut când s-ar putea întâmpla acest lucru și cum ar putea fi resimțit în diferite state membre ale UE. În Europa, o serie de indicatori sugerează că piața heroinei s-a redus în ultimii 10 ani. În pofida fluctuațiilor substanțiale ale cantităților capturate, tendințele pe termen lung ale prețului și purității și ale numărului de capturi sugerează că este posibil ca oferta să fi crescut în raport cu cererea în această perioadă. Dincolo de constrângerile legate de ofertă, reziliența și adaptarea pieței rămân considerații esențiale pentru o mai bună înțelegere a semnalelor de schimbare de pe piața heroinei din Europa. De exemplu, rapoartele arată că este posibil ca stocurile de opiu din Afganistan să fi contribuit la atenuarea impactului imediat al interdicției (vezi publicația recentă a EUDA privind Afganistanul). În același timp, valoarea mare a pieței europene de heroină ar putea face ca livrările către Europa să fie oarecum reziliente pe termen scurt și mediu. În plus, rețelele de trafic sunt foarte adaptabile și ar putea schimba rutele ca urmare a invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina și a conflictelor din Orientul Mijlociu. Ar fi greu însă de înlocuit pe deplin heroina din Afganistan cu livrări din alte țări producătoare, cum ar fi Myanmar, având în vedere cantitatea de opiu și heroină produsă și traficată din Afganistan înainte de interdicția actuală.
În fața incertitudinii, Europa trebuie să‑și îmbunătățească gradul de pregătire pentru a face față provocărilor care ar putea apărea ca urmare a acestei schimbări a pieței. Deși creșterea policonsumului de substanțe și trecerea la alți opioizi sau stimulanți în rândul consumatorilor de opioizi sunt rezultate probabile ale eventualei reduceri a disponibilității heroinei, un mijloc esențial de a preveni acest scenariu ar fi extinderea accesului rapid la tratament cu agoniști opioizi și la ajutoarele aferente, precum și la programe de schimb de ace și seringi. De asemenea, este important să se asigure un acces suficient la naloxonă pentru a preveni decesele cauzate de supradoze. Monitorizarea drogurilor disponibile la nivelul comerțului cu amănuntul pe piețele locale ale drogurilor rămâne importantă pentru identificarea rapidă a modificărilor substanțelor destinate vânzării și a loturilor periculoase de droguri. Sistemul UE de avertizare timpurie va continua să joace un rol esențial în această privință, ca și noul sistem al EUDA de evaluare a amenințărilor.
Răspunsul la schimbarea problemelor legate de droguri din Europa
Consumul de substanțe în rândul elevilor
Monitorizarea consumului de substanțe în rândul adolescenților rămâne esențială pentru elaborarea de viitoare politici eficace în materie de droguri. Proiectul european de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD) oferă informații despre comportamentele riscante ale adolescenților din Europa. Ultima rundă a sondajului, efectuată în 2024 în 37 de țări europene, arată că, în pofida scăderii pe termen lung a consumului de substanțe în rândul adolescenților, tendințele emergente dau naștere unor noi motive de îngrijorare.
Canabisul este în continuare drogul ilicit folosit cel mai frecvent, deși prevalența pe parcursul vieții a atins nivelul cel mai scăzut din 1995. Deși băieții declară, în general, un consum mai mare, disparitățile de gen se reduc, cu unele excepții în care fetele depășesc băieții. Debutul timpuriu și consumul cu risc mare rămân motive de îngrijorare, deși consumul actual general (definit ca fiind în ultimele 30 de zile) în rândul elevilor din UE a scăzut la 5,7 %, indicând o tendință descendentă pe termen lung.
Consumul de alte droguri ilicite a scăzut în rândul elevilor participanți la ESPAD, diferențele de gen reducându-se, deși băieții declară în continuare, în general, un consum mai mare. Între timp, consumul de inhalanți este în creștere în rândul fetelor, precum și consumul de produse farmaceutice nemedicale.
Fumatul de țigări a scăzut semnificativ în ultimele decenii, prevalența pe parcursul vieții reducându-se la jumătate între 1995 și 2024. Debutul timpuriu persistă totuși, mai ales în rândul fetelor, pentru care ratele zilnice de fumat la vârsta de 13 ani sau mai mică au crescut recent. În același timp, consumul de țigări electronice a crescut vertiginos în rândul adolescenților, cu rate tot mai mari de debut timpuriu și de consum zilnic, ceea ce ridică motive de îngrijorare cu privire la dubla utilizare de țigări tradiționale și electronice și indică o trecere mai largă la alte produse pe bază de nicotină.
Consumul de alcool a scăzut, de asemenea, de-a lungul timpului, înregistrându-se o reducere a consumului general și a consumului excesiv de alcool. Această reducere este însă mai pronunțată în rândul băieților, fetele înregistrând o tendință mai stabilă. În pofida acestor progrese, alcoolul rămâne accesibil pe scară largă, iar debutul timpuriu și consumul episodic excesiv de alcool continuă să fie motive de îngrijorare semnificative.
În ceea ce privește starea psihică, în medie, 59 % din studenți declară că au o stare psihică bună. Rezultatele evidențiază diferențe regionale notabile, precum și disparități de gen, fetele declarând sistematic o stare psihică mai proastă în raport cu băieții. Cele mai mici punctaje privind starea de bine se înregistrează în țările care se confruntă cu conflicte și instabilitate.
Eforturile de prevenție sunt răspândite, majoritatea elevilor participând la cel puțin o acțiune. Alcoolul este subiectul abordat cel mai frecvent, în timp ce substanțele ilicite și riscurile comportamentale beneficiază de mai puțină atenție. Programele de prevenție bazate pe competențe, care pun accentul pe abordările interactive, sunt mai frecvente în Europa de Vest și de Sud.
Împreună, aceste constatări reflectă natura schimbătoare a consumului de substanțe în rândul adolescenților și domeniile în care răspunsurile existente ar trebui luate în considerare la evaluare.
Implementarea de măsuri de prevenire a consumului de substanțe pe bază de dovezi: este important să se pună accentul pe planul local
Prevenirea consumului de substanțe vizează evitarea sau amânarea consumului de droguri psihoactive. Poate contribui și la evitarea tulburărilor asociate consumului de droguri în cazul persoanelor care au început să consume substanțe. Nu toate metodele folosite în domeniu sunt însă eficiente, iar interesul pentru identificarea și aplicarea acțiunilor de prevenție pe bază de dovezi a crescut. În Europa, deciziile politice strategice privind prevenția se pot lua adesea la nivel național sau regional, iar deciziile de finanțare a programelor de prevenție se pot lua la nivel local. Implementarea opțiunilor pe bază de dovezi este dificilă când persoanele implicate nu sunt instruite suficient în domeniul prevenției, dar trebuie totuși să ia decizii operaționale referitoare la acțiuni. O consecință a acestui fapt este că, de multe ori, importanța politicilor locale de prevenire a problemelor de mediu nu este luată în considerare în mod adecvat. Acțiunile de mediu sunt concepute pentru a schimba contextul în care se iau decizii și pentru a susține alegeri mai sănătoase. Acest lucru se realizează prin utilizarea de măsuri de reglementare, economice și fizice care influențează puternic comportamentele de risc și starea de bine. Schimbările sunt susținute prin modificarea contextului social, cum ar fi convingerile, normele și comportamentele acceptabile.
EUDA pune în aplicare Programa europeană de prevenție (EUPC) pentru a forma părțile interesate din domeniul prevenției de la nivel local și pentru a sprijini selectarea și implementarea de politici și programe de prevenție eficace. Această activitate este sprijinită prin registrul de prevenție al EUDA, Xchange, un catalog european online de acțiuni de prevenție evaluate, precum și prin dezvoltarea setului de instrumente european privind standardele de calitate pentru prevenirea consumului de droguri. EUPC acoperă toate substanțele psihoactive, abordând factorii determinanți comportamentali de la baza consumului de substanțe și a altor comportamente nocive care au în comun acești factori de risc și de protecție, cum ar fi violența în rândul tinerilor, criminalitatea, violența psihologică și comportamentele sexuale riscante.
Policonsumul de substanțe și diversitatea drogurilor injectate îngreunează reducerea riscurilor
În ciuda unui declin continuu al consumului de droguri injectabile în Europa, acest comportament continuă să genereze un nivel disproporționat de efecte nocive acute și cronice asupra sănătății asociate consumului de droguri ilicite. Pe baza datelor recente, se estimează că peste o jumătate de milion de persoane și-au injectat droguri în ultimul an. Datele din 2023 ale rețelei ESCAPE privind analiza reziduurilor din seringi arată că în orașele europene se injectează o varietate de substanțe, printre care opioizi, stimulanți, medicamente și substanțe psihoactive noi. Jumătate din seringile analizate conțineau reziduuri din două sau mai multe categorii de droguri, ceea ce ar putea sugera că persoanele care își injectează droguri își injectează adesea mai multe substanțe sau reutilizează seringile. În ambele cazuri, aceste persoane sunt expuse unor efecte nocive semnificative.
În ultimul deceniu s-au observat în Europa cel puțin 7 focare documentate de HIV în orașe, provocate, cel puțin în parte, de consumul de stimulanți injectabili. Sunt necesare niveluri ridicate de furnizare a serviciilor de reducere a riscurilor pentru a preveni efectele nocive acute și cronice, dar nivelurile actuale rămân inadecvate în mai multe țări ale UE. Acest lucru este valabil în special pentru programele de ace și seringi, nivelurile de furnizare în multe țări ale UE fiind sub recomandările OMS.
Potențialele utilizări terapeutice ale substanțelor psihedelice ridică probleme de politică
Cercetările privind terapiile asistate de substanțe precum psilocibină, DMT și LSD pentru afecțiuni neuropsihiatrice greu de tratat, cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic și depresia rezistentă la tratament, progresează rapid. Deși unele substanțe psihedelice s-au dovedit promițătoare în ameliorarea anumitor simptome asociate cu aceste tulburări, generalizarea în acest domeniu rămâne dificilă, parțial din cauza numărului mare de substanțe analizate și parțial din cauza diversității mari de afecțiuni studiate.
Unele autorități din afara Uniunii Europene au început să reglementeze utilizarea substanțelor psihedelice în scopuri medicale și terapeutice, generând un interes comercial semnificativ. În același timp, datele disponibile arată prezența, în toate țările UE, de practici nereglementate sau ilegale care implică substanțe psihedelice în activități de wellness, terapeutice sau orientate spre spiritualitate. Aceste practici implică, de regulă, folosirea unor substanțe precum psilocibina, ayahuasca (N,N-dimetiltriptamină sau DMT) și 5-metoxi-N,N-dimetiltriptamină (5-MeO-DMT). Evenimentele implică adesea configurații de grup conduse de diferiți facilitatori, șamani sau antrenori, care în unele țări acționează deschis, dar în altele rămân ascunși. Deși unele dintre aceste reuniuni în cadru retras pretind că integrează elemente de sprijin terapeutic, majoritatea au loc în afara structurilor formale de asistență medicală, deseori în spații ilegale, nereglementate sau ambigue din punct de vedere juridic. Există riscuri asociate acestor practici emergente, în special pentru persoanele vulnerabile și pentru cele cu afecțiuni psihice preexistente. Lipsesc bunele practici bazate pe cercetare sau ghidurile standardizate.
Dacă practicile psihedelice nereglementate organizate continuă să se răspândească, o provocare majoră pentru factorii de decizie și profesioniștii din domeniul sănătății va fi să înțeleagă mai bine amploarea și impactul acestor activități, precum și riscurile asociate pentru sănătate și măsurile de reducere a riscurilor. Consolidarea eforturilor de monitorizare va fi esențială în abordarea situației în continuă schimbare a consumului de droguri psihedelice în Europa. O publicație recentă a EUDA abordează întrebări frecvente despre substanțele psihedelice.
Răspunsul la problemele legate de droguri în închisorile europene rămâne o provocare
Sondajele arată că persoanele private de libertate din Uniunea Europeană declară niveluri mari de prevalență a consumului de substanțe pe parcursul vieții înainte de detenție și niveluri mari de consum, în special de heroină, cocaină și amfetamine, comparativ cu populația generală. Deși gama de servicii oferite persoanelor care se confruntă cu probleme legate de droguri în închisorile europene s-a îmbunătățit în ultimii ani, este în continuare nevoie să se intensifice unele răspunsuri, atât în timpul detenției, cât și după eliberare.
Drogurile sunt aduse în închisori în diverse moduri, inclusiv prin ascunderea internă de către persoane aflate în închisoare, vizitatori și, în unele cazuri, personal, precum și prin traficul pe bază de drone. Se pot prefera substanțele potente, cum ar fi canabinoizii sintetici, opioizii și diverse medicamente, dat fiind că sunt mai ușor de ascuns. Aceste substanțe reprezintă amenințări grave pentru sănătatea persoanelor aflate în închisoare, inclusiv riscul de supradoză. În cursul anului 2024, în Irlanda, de exemplu, au fost raportate trei focare de intoxicație și de supradoză în închisori. Când drogurile sunt injectate, în contextul accesului limitat la echipamente sterile de injectare, riscurile de transmitere a virusurilor cu transmitere hematogenă, inclusiv HIV și VHC, sunt mari.
Aproape toate țările UE raportează că accesul la tratamentul cu agoniști opioizi este disponibil cel puțin în unele închisori. Foarte puține state membre raportează însă furnizarea de programe de schimb de ace și seringi sau de programe de administrare a naloxonei pentru prevenirea deceselor prin supradoză, iar legătura cu asistența medicală pentru bolile infecțioase rămâne limitată în multe țări ale UE pentru persoanele aflate în închisoare. Setul de instrumente al ECDC și al EUDA pentru eliminarea hepatitei în închisori sprijină îmbunătățirea activităților care vizează bolile infecțioase în rândul acestei subpopulații.
Pe scurt
Date sursă
Setul complet de date-sursă pentru Raportul european privind drogurile 2025, inclusiv metadatele și notele metodologice, este disponibil în catalogul nostru de date.
Un subset al acestor date, folosit pentru a genera infografice, grafice și elemente similare pe această pagină, se găsește mai jos.