Decese induse de droguri – situația actuală în Europa (Raportul european privind drogurile 2025)
Estimarea mortalității care poate fi asociată consumului de droguri este esențială pentru înțelegerea impactului consumului de droguri asupra sănătății publice și a modului în care aceasta s-ar putea schimba în timp. Pe această pagină puteți găsi cea mai recentă analiză a deceselor induse de droguri în Europa, și anume date esențiale privind decesele prin supradoză, substanțele implicate și multe altele.
Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2025, prezentarea generală anuală a EUDA privind situația drogurilor în Europa.
Ultima actualizare: 5 iunie 2025
Îmbunătățirea răspunsurilor la mortalitatea asociată consumului de droguri necesită o mai bună înțelegere a factorilor care determină tendințele
Estimarea mortalității care poate fi asociată consumului de droguri este esențială pentru înțelegerea impactului consumului de droguri asupra sănătății publice și a modului în care aceasta s-ar putea schimba în timp. Înțelegerea factorilor care determină tendințele în acest domeniu este probabil esențială și pentru dezvoltarea de răspunsuri eficiente. Însă, în ciuda îmbunătățirilor din ultimul deceniu, există încă limitări importante în ceea ce privește informațiile de care dispunem în prezent, iar acest lucru împiedică dezvoltarea atât a politicilor, cât și a răspunsurilor.
Termenul „decese induse de droguri” se folosește ca indicator menit să surprindă decesele care pot fi atribuite direct consumului de droguri, numite uneori decese prin supradoză de droguri. În plus, estimările privind decesele induse de droguri reprezintă doar o parte din mortalitatea totală asociată consumului de droguri, deoarece nu includ și mortalitatea cauzată de accidente de circulație, violență, sinucideri prin alte mijloace decât intoxicație cu droguri sau boli cronice în care consumul de droguri ar fi putut juca un rol. Prin urmare, există nevoia ca, prin studii de cohortă și alte abordări, să ne extindem înțelegerea în aceste alte domenii importante ale mortalității asociate consumului de droguri.
În ciuda acestor limitări, o evaluare a deceselor induse de droguri este încă o măsură cheie pentru înțelegerea daunelor pe care le poate provoca consumul de droguri ilicite, dar este și o măsură greu de interpretat din motive metodologice și legate de disponibilitatea și calitatea datelor. Acest lucru este valabil în special la interpretarea tendințelor recente ale deceselor induse de droguri, pentru care sunt disponibile date pentru cel mai recent an de raportare (2023) pentru doar 21 din cele 29 de țări acoperite de acest indicator și, prin urmare, trebuie calculate valori estimate pentru a se obține o estimare globală a UE. Având în vedere rapiditatea cu care pot apărea noi amenințări legate de droguri, îmbunătățirea actualității și exhaustivității datelor în acest domeniu reprezintă o prioritate importantă pentru viitor.
De asemenea, trebuie constatat că, din motive metodologice, este probabil ca numărul deceselor induse de droguri identificate să reprezinte estimări minime; capacitatea de raportare variază de la o țară la alta, ceea ce înseamnă că între țări comparațiile trebuie efectuate cu precauție. În plus, lipsa de informații toxicologice detaliate în unele țări limitează, în prezent, înțelegerea generală a rolului pe care îl joacă diferitele droguri în ceea ce privește ratele deceselor induse de droguri de-a lungul timpului. Lipsa de informații toxicologice detaliate poate împiedica, de asemenea, înțelegerea rolului jucat de diferitele droguri când sunt consumate în combinație. Având în vedere că majoritatea supradozelor fatale implică consumul mai multor substanțe și că modelele de consum de droguri devin din ce în ce mai complexe, există și o nevoie tot mai mare de a înțelege mai bine ce efect au schimbările în modelele de policonsum de substanțe asupra mortalității. Înființarea EUDA a consolidat capacitatea de evaluare rapidă a amenințărilor, de avertizare timpurie și de emitere de alerte, precum și măsurile de sprijin pentru îmbunătățirea capacității de raportare de rutină în acest domeniu. Un fapt important este că EUDA va coordona o rețea de laboratoare criminalistice și toxicologice, mărind capacitatea analitică disponibilă pentru a monitoriza cum influențează diferite droguri și combinații de droguri tendințele mortalității.
Modelele de policonsum de substanțe sunt asociate cu majoritatea cazurilor de mortalitate indusă de droguri
În 2023, numărul deceselor induse de droguri raportate a crescut ușor în unele țări din UE și a scăzut în altele. Estimarea generală provizorie de aproximativ 7 500 de decese induse de droguri în 2023 reprezintă o ușoară creștere față de cifrele revizuite din 2022, dar această cifră trebuie interpretată cu precauție, deoarece o serie de țări cu populații mari nu au furnizat încă date, iar pentru calcularea acestui total provizoriu s-au folosit valori estimate. Cele mai mari creșteri ale numărului de decese induse de droguri în 2023 au fost raportate de Germania, Letonia, Finlanda, Norvegia și Turcia.
Informațiile existente evidențiază că opioizii, de obicei în combinație cu alte substanțe, rămân grupa de substanțe implicate cel mai frecvent în decesele induse de droguri. Tendințele generale ale deceselor în care sunt implicați opioizi par stabile, dar proporția deceselor în rândul persoanelor în vârstă este în creștere. Se estimează că heroina a fost implicată într-un număr ușor mai mic de decese în 2023, aproximativ 1 200 (1 300 în 2022) în Uniunea Europeană, o estimare minimă bazată pe date din 18 state membre ale UE, cu date disponibile pentru ambii ani. Heroina rămâne drogul identificat frecvent în decesele asociate consumului de opioizi în unele țări din Europa de Vest. Datele disponibile sugerează însă că, în prezent, heroina este prezentă în majoritatea deceselor prin supradoză în doar câteva țări, alți opioizi și alte droguri având un rol important. Alți opioizi decât heroina, și anume metadona și, în mai mică măsură, buprenorfina, medicamentele pentru ameliorarea durerii care conțin opioizi și alți opioizi sintetici sunt asociați cu o proporție substanțială din decesele prin supradoză în unele țări.
Deși nu sunt disponibile informații toxicologice detaliate cu privire la toate cazurile de deces, informațiile care există sugerează că factorul comun îl reprezintă toxicitatea policonsumului de substanțe. În cazurile în care există informații toxicologice detaliate, acestea raportează, de obicei, prezența mai multor substanțe. În timp ce multe țări raportează droguri individuale identificate în toxicologia post-mortem, puține țări raportează modul în care aceste droguri sunt combinate și numărul deceselor legate de amestecurile de droguri. O analiză a datelor privind cazurile de mortalitate din Austria, Slovenia și Norvegia din 2023 arată o imagine mai detaliată, de exemplu, indicând faptul că majoritatea deceselor induse de droguri au fost asociate cu mai multe substanțe. Opioizii au rămas cel mai frecvent menționată grupă de droguri depistate în general, iar unele decese legate de opioizi au implicat heroina. Heroina a fost rareori identificată singură sau doar cu alcool, iar majoritatea cazurilor legate de heroină au implicat diferite combinații de substanțe (Figura 11.1). Alcoolul, fie consumat doar cu heroină, fie în combinație cu alte substanțe, a fost, de asemenea, identificat frecvent, precum și benzodiazepinele. În Danemarca, Austria, Slovenia și Finlanda, benzodiazepinele au fost asociate cu peste jumătate din decesele induse de droguri în 2023.
Datele privind mortalitatea indusă de consumul de droguri indică, de asemenea, îmbătrânirea cohortei consumatoare de opioizi în Europa, majoritatea cazurilor de mortalitate asociată consumului de droguri regăsindu-se de obicei în rândul bărbaților cu vârsta de cel puțin 40 ani. Acest lucru este ilustrat, de asemenea, de creșterea de peste două ori a numărului de decese cauzate de droguri în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani între 2013 și 2023.
Datele disponibile sugerează, de asemenea, că în unele țări, numărul deceselor în care sunt implicați stimulanți este în creștere, cu câteva rezerve importante. Este probabil ca decesele asociate consumului de droguri stimulante să fie deosebit de susceptibile să fie subraportate, iar stimulanții sunt adesea implicați în decese în cazurile în care se constată că sunt prezente și alte droguri, inclusiv opioizi. Există, de asemenea, unele informații care sugerează că stimulanții par să fie implicați mai frecvent în decesele raportate în rândul cohortelor mai tinere.
Supradozele și decesele legate de opioizi sintetici rămân un motiv de îngrijorare
Opioizii sintetici puternici, cum ar fi carfentanilul, un derivat al fentanilului, și opioizii nitazenici, au fost asociați cu unele focare de intoxicări fatale și non-fatale în Europa. Cu excepția unor țări baltice însă, aceste droguri nu figurează în prezent în mod proeminent în datele de rutină disponibile la nivelul UE. Evoluțiile în domeniu sunt însă îngrijorătoare din cauza potențialului acestor substanțe de a afecta sănătatea publică în Europa în viitor.
Opioizii nitazenici au fost implicați în focare de intoxicație localizate în Irlanda în 2023 și 2024 și în Franța în 2023. În Irlanda s-au vândut nitazene în mod eronat ca heroină în 2023 și ca benzodiazepine în 2024, ceea ce a dus la consum involuntar și la supradoze multiple (vezi Noi substanțe psihoactive - situația actuală în Europa). În Franța, în 2023, și în Germania, în 2024, au fost raportate clustere de decese și intoxicații acute legate de nitazene. În Suedia, peste 30 de decese asociate consumului de metonitazenă au fost raportate din ianuarie 2023 până în septembrie 2024, în medie mai mult de 1 pe lună, înainte de a scădea în toamna anului 2024. În Norvegia, în perioada iunie 2023-august 2024 s-au înregistrat 34 de decese asociate consumului de nitazenă (în principal metonitazenă), în medie cu peste 2 pe lună, înainte ca incidența să scadă brusc din septembrie 2024. Metonitazena a fost găsită în comprimate false eliberate pe rețetă. Printre acțiunile întreprinse în cursul anului 2024 s-au numărat lansarea de avertismente în mass-media și la nivel național, accesul sporit la naloxonă, prioritizarea nitazenelor în clasificarea stupefiantelor și intensificarea eforturilor poliției care vizează vânzătorii online. Având însă în vedere potența mare și noutatea lor, există preocupări legate de faptul că opioizii nitazenici nu pot fi detectați în mod normal în procedurile utilizate curent în toxicologia post-mortem. Acest lucru ridică posibilitatea ca numărul de decese raportate să fie subestimat. Există unele dovezi în acest sens din țările din regiunea Mării Baltice, unde îmbunătățirea metodelor de testare a dus la creșterea detectării acestor substanțe. În Estonia, numărul deceselor induse de droguri a crescut de la 82 de cazuri în 2022 la 119 în 2023, ceea ce reprezintă o rată a mortalității induse de droguri de 135 la un milion de locuitori (în categoria de vârstă 15-64 de ani), de șase ori mai mare decât media UE. Nitazenele, în principal metonitazenele și protonitazenele, au fost implicate în mai mult de jumătate (52 %) din aceste decese. În Letonia, atât statisticile naționale, cât și registrele criminalistice au raportat provizoriu o creștere a numărului total de decese cauzate de droguri, de la 63 în 2022 la 154 în 2023, ceea ce reprezintă o rată a mortalității cauzate de droguri de 130 la un milion de populație (în categoria de vârstă 15-64 de ani), de peste cinci ori (5.3) media UE. Nitazenele au fost identificate în 101 (66 %) din aceste cazuri, ceea ce a determinat creșterea. Deși în 2022 nu a fost posibilă testarea sistematică pentru nitazene, s-a înregistrat o creștere drastică a numărului de prezentări cu intoxicație acută cu droguri care implică opioizi (de la circa 2 400 în 2022 la peste 4 000 în 2023). Rapoarte neconfirmate ale personalului clinic care sugerează că au fost necesare doze mai mari de naloxonă ridică semne de întrebare cu privire la posibila implicare a opioizilor sintetici. Din 2019, cel puțin 21 de țări au raportat prezența nitazenelor în Sistemul de avertizare timpurie privind noile substanțe psihoactive, care monitorizează în prezent 22 de nitazene diferite.
Intervenții necesare pentru vizarea autovătămării deliberate din cauza intoxicației
Stabilirea intenției unei persoane decedate în urma unei supradoze de droguri poate fi dificilă. Multe din decesele cauzate de supradoze sunt raportate ca accidentale, iar la altele intenția nu a fost stabilită. În unele țări sunt însă disponibile mai multe informații privind intenția, iar o proporție relativ mare a deceselor prin supradoză raportate (1 din 8 în total) au fost clasificate ca intenționate în 2022 și 2023 (adică cu intenție de suicid). În toate statele membre ale UE, cu excepția Maltei, și în Norvegia, cele mai recente date disponibile arată că proporția deceselor cauzate de supradoze cu intenție de suicid era mai mare în rândul femeilor. În Țările de Jos și Suedia în 2022-2023, peste o treime din decesele cauzate de supradoză raportate în rândul femeilor au fost clasificate cu intenție de suicid. În aceeași perioadă, în Danemarca, Ungaria, Polonia, Slovenia și Finlanda, s-a înregistrat o intenție de suicid pentru o cincime sau mai mult din decesele cauzate de supradozaj în rândul femeilor. Aceste constatări indică nevoia unor intervenții care să vizeze autovătămarea deliberată și intenția de suicid în rândul consumatorilor de droguri și, în special, să recunoască riscul la care se pot expune femeile în acest context.
Este necesară o extindere a serviciilor pentru a preveni supradozele de opioizi și decesele induse de aceștia
Printre răspunsurile care vizează reducerea deceselor asociate consumului de opioizi se numără intervențiile menite să prevină supradozele în primul rând și cele care vizează prevenirea decesului atunci când se produc supradoze (Figura 11.2). Schimbările petrecute atât în rândul populației de consumatori de opioizi prin injectare, cât și în tipurile de substanțe pe care le consumă creează dificultăți noi și mai mari pentru intervențiile menite să reducă decesele prin supradoză. Printre ele se numără dificultatea de a crea programe diferențiate care să răspundă nevoilor diferitelor grupuri și de a configura serviciile astfel încât să corespundă nevoilor diferitelor grupe de vârstă. Înscrierea la tratamentul cu agoniști opioizi este evidențiată ferm ca factor de protecție împotriva supradozei de opioizi și a altor cauze de deces, însă există în continuare probleme de acoperire și de acces în multe state membre ale UE, unde furnizarea tratamentului este sub nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății în ceea ce privește nevoile estimate.
Afișează versiunea text a graficului de mai sus
- Reducerea rezultatelor fatale în caz de supradoză
- Administrarea de naloxonă*
- Distribuirea de naloxonă și formare* (servicii specializate și personalul care asigură prima intervenție, comunitate)
- Unități pentru consum de droguri*
- Aplicații informatice de prevenire a supradozelor fatale
- Reducerea riscului de supradoze
- Tratamentul cu agoniști opioizi, menținerea și continuitatea îngrijirii*
- Intervenții speciale în momente de toleranță redusă (de exemplu, eliberarea din închisoare sau întreruperea tratamentului)
- Evaluarea riscului de supradoză, creșterea gradului de conștientizare și reducerea efectelor nocive
- Strategii de prevenire a supradozelor
- Prevenirea deturnării medicamentelor
- Verificarea drogurilor și alertele de sănătate publică
- Sprijinirea trecerii de la injectare la fumat de opioizi
- Tratamente specifice (tratament cu naltrexonă, tratament asistat cu heroină)
- Reducerea vulnerabilității
- Îngrijire integrată cu servicii de sănătate psihică și servicii generice de sănătate
- Intervenții pentru îmbunătățirea accesului la asistență socială și medicală
- Programe de locuințe
- Sprijin pentru programele de încadrare în muncă
- Intervenții pentru reducerea sau prevenirea stigmatizării
Notă: Intervențiile în care există dovezi de beneficii și în care putem avea o încredere mare sau rezonabilă în dovezile disponibile sunt evidențiate cu caractere îngroșate și asterisc (*).
Observații: Intervențiile în care există dovezi de beneficii și în care putem avea o încredere mare sau rezonabilă în dovezile disponibile sunt evidențiate cu chenar mai gros. O mare parte din dovezile actuale privind intervențiile enumerate în această figură sunt fie emergente, fie considerate insuficiente, parțial din cauza dificultăților practice și metodologice de desfășurare a cercetării, în special în a elabora studii controlate randomizate (vezi În prim plan... Înțelegerea și utilizarea probelor), precum și din cauză că modelele de furnizare a serviciilor diferă adesea considerabil.
Există de asemenea tot mai multe dovezi că creșterea disponibilității antagoniștilor opioizi poate juca un rol important în prevenirea supradozelor fatale. Măsura în care această abordare este disponibilă variază însă, din nou, între țări și în interiorul lor. Până în 2023, implementarea programelor de distribuire de naloxonă, inclusiv a proiectelor pilot, pentru prevenirea deceselor cauzate de supradoze a fost raportată de 15 țări europene. Schimbarea modelelor de consum și disponibilitatea diferitelor forme de naloxonă, atât a naloxonei injectabile, cât și a celei sub formă de spray nazal, pot necesita servicii de revizuire a protocoalelor de administrare pentru a asigura accesul adecvat și utilizarea produselor disponibile. Supradozele care implică opioizi sintetici puternici, cum ar fi nitazenele sau derivați de fentanil, pot pune probleme la anularea supradozajului. În medii clinice, orientările din 2024 confirmă că gestionarea inițială a toxicității acute induse de opioizi rămâne neschimbată, iar administrarea titrată de naloxonă continuă să fie abordarea recomandată. În medii comunitare, inclusiv în cadrul programelor de furnizare a naloxonei pentru administrare la domiciliu, pot fi necesare mai multe doze. În astfel de cazuri, orientările recomandă persoanelor prezente să administreze dozele treptat, evaluând reacția persoanei între administrări și asigurând, dacă este necesar, respirația de salvare sau resuscitarea cardiopulmonară. Acest lucru evidențiază valoarea instruirii persoanelor care ar putea asista la sau interveni în cazuri de supradoză prin acordarea primului ajutor, inclusiv administrarea corectă a naloxonei. Datele disponibile pentru 2023 din 6 state membre ale UE și din Norvegia indică faptul că mai multe mii de persoane au fost instruite în ceea ce privește administrarea corectă a medicamentului. Cu toate acestea, există în continuare probleme de acoperire și acces în unele țări în care este pusă în aplicare această intervenție și sunt necesare mai multe informații la nivel național și local cu privire la instruirea, furnizarea și utilizarea naloxonei pentru a sprijini utilizarea acestui medicament care poate salva vieți. Punerea în aplicare în alte țări europene a continuat să înregistreze progrese în 2024: Croația, Luxemburg și Finlanda au demarat proiectul-pilot al programelor de furnizare a naloxonei pentru administrare la domiciliu.
În unele țări, camerele de consum asistat sunt furnizate parțial și ca răspuns de reducere a mortalității cauzate de supradoze. Aceste unități sunt în prezent operaționale în 13 state membre ale UE și în Norvegia (vezi Reducerea efectelor negative – situația actuală în Europa). Când sunt prezente populații multiculturale și imigrante noi, este de dorit să se intensifice transmiterea de mesaje de reducere a efectelor negative în limba consumatorilor de droguri cu grad mare de risc. Pentru mai multe informații privind răspunsurile sanitare și sociale pentru prevenirea deceselor asociate consumului de opioizi, vezi minighidul EUDA.
Principalele date și tendințe
Ratele mortalității din cauza supradozelor
- În 2023, rata mortalității prin supradoză în Uniunea Europeană a fost estimată la 24,7 decese la un milion de persoane în vârstă de 15-64 de ani.
- Ratele mortalității cauzate de supradozaj sunt în general de 3-4 ori mai mari în rândul bărbaților decât în rândul femeilor (Figura 11.3), bărbații cu vârsta între 25 și 39 de ani fiind cei mai afectați. Ratele mortalității prin supradoze în această grupă de vârstă pot fi considerabil mai mari decât în populația masculină cu vârste între 15 și 64 de ani (adulți). De exemplu, în Suedia, rata mortalității prin supradoză pentru bărbații cu vârste între 25 și 39 de ani a fost de 117 de decese la un milion în 2023, comparativ cu 89 de decese la un milion de bărbați adulți din țară. În Estonia, cifrele comparabile au fost de 264 de decese la un milion de bărbați cu vârste cuprinse între 25 și 39 de ani și de 209 de decese la un milion de bărbați adulți.
Decesele cauzate de supradoze
Se estimează că, în 2023, în Uniunea Europeană s-au produs cel puțin 7 459 de decese prin supradoză în care au fost implicate droguri (7 145 în 2022). Este o estimare minimă, deoarece unele țări raportează că sistemul lor de monitorizare nu include unele cazuri. De exemplu, o validare încrucișată a datelor din 2022 din diferitele registre (registre generale și speciale) din Spania a sugerat că, doar pe baza registrului general, s-ar putea să fie raportate doar 4 cazuri din 5. În Germania și Italia, registrul mortalității conține doar cazurile care au ajuns în atenția poliției. S-ar putea deci ca unele cazuri care nu intră în sfera de competență a poliției să fie subraportate. Amploarea subestimării este însă necunoscută.
Diferite populații sunt afectate în întreaga Europă
- În Finlanda, numărul deceselor induse de droguri în rândul persoanelor cu vârsta sub 25 de ani a rămas ridicat, reprezentând 29 % (91 din 310 decese) din totalul deceselor prin intoxicație cu droguri în 2023; această grupă de vârstă a reprezentat 25 % (63 din 256 de decese) din decesele induse de droguri raportate în 2023 în Austria, 22 % (2 din 9 decese) în Luxemburg și 20 % (6 din 30 de decese) în Ungaria.
- Se estimează că numărul deceselor cauzate de supradozaj raportate în Uniunea Europeană în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani a crescut de peste două ori între 2013 și 2023 în ansamblu, crescând cu 76 % în rândul femeilor (de la 184 la 323 de decese) și cu 159 % în rândul bărbaților (de la 422 la 1 094 de decese) (Figura 11.4).
Substanțe consacrate și noi asociate cu decese induse de consumul de droguri
- Prezența opioizilor, printre care heroina și metaboliții ei, deseori în combinație cu alte substanțe, a fost estimată în 7 din 10 cazuri de supradoze fatale raportate în Uniunea Europeană în 2023. (Figura 11.5 și Figura 11.6) În rapoartele toxicologice privind decesele induse de consumul de droguri se găsesc frecvent mai multe droguri.
- Heroina continuă să fie implicată în multe decese în unele țări din Europa de Vest: peste 678 de cazuri în Germania, 132 în Austria (heroină sau morfină), 83 în Suedia, 77 în Norvegia și 74 în Italia. În general, se estimează provizoriu că heroina a fost implicată în 1 600 de decese în Uniunea Europeană. Însă, datele disponibile prezintă limitări în ceea ce privește calitatea și acoperirea.
- Heroina a fost prezentă în majoritatea deceselor prin supradoză într-un număr relativ mic de state membre ale UE, și anume Austria (heroină sau morfină) (66 %), Luxemburg (heroină sau morfină) (56 %), Slovenia (51 %) și Bulgaria (50 %). Heroina a fost raportată în aproximativ două cincimi până la o cincime din decesele cauzate de supradoză în Italia (45 %), Germania (37 %), Franța (34 % în 2022), Portugalia (34 %), Croația (29 %), România (28 %), Turcia (20 %), Spania (20 % în 2022) și Norvegia (21 %). În 2023, heroina a fost raportată în mai puțin de 1 din 5 decese prin supradoză în Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Slovacia, Finlanda și Suedia.
- Din cele 20 state membre ale UE care au furnizat date pentru 2022 și 2023, cocaina, în principal în prezența opioizilor, a fost implicată în 1 051 (26 %) de decese prin supradoză în 2023 (956 sau 27 % în 2022).
- Decese care implică cocaină se raportează acum și în țări unde înainte erau mai puțin frecvente, cum ar fi Danemarca, Cipru, Țările de Jos, Slovenia și Finlanda.
- Cocaina a fost implicată în 30 % din decesele prin supradoză din Germania și în 65 % din decesele prin supradoză din Portugalia în 2023.
- Alte droguri stimulante decât cocaina, de exemplu amfetamina și metamfetamina, sunt implicate în multe decese, adesea împreună cu opioizi. Din cele 19 de țări cu date post-mortem disponibile pentru 2023, 17 au raportat decese în care au fost implicați stimulanți. Cele mai multe decese care au implicat alți stimulanți decât cocaina au fost raportate de Germania (490 cazuri), Turcia (228), Suedia (75), Norvegia (64), Danemarca (61), Finlanda (49), Letonia (41), Estonia (32) și Austria (30). Pe lângă aceste decese induse de droguri, alte decese legate de stimulanți, de exemplu cele asociate cu probleme cardiovasculare, pot rămâne nedetectate.
- În 2023, au fost raportate catinone în decesele induse de consumul de droguri în 7 țări. În Ungaria, 12 din cele 30 de decese raportate în 2023 au implicat catinone. În Finlanda, 12 din 253 de decese au fost asociate consumului de catinone, în timp ce în Lituania, Austria, România, Slovenia și Slovacia a fost raportat un număr mai mic de decese asociate consumului de catinone.
- În 7 din cele 18 de țări pentru care au fost disponibile date toxicologice post-mortem pentru 2023, metadona a fost implicată în cel puțin 1 din 4 decese induse de consumul de droguri. Medicamentul agonist opioid a fost menționat în 30 % sau mai mult din cazurile cu toxicologie cunoscută raportate în Luxemburg (56 %), România (40 %), Croația (38 %), Estonia (37 %), Portugalia (36 %), Bulgaria (35 %) și Germania (31 %). Există puține informații disponibile pentru a ști dacă medicamentele au fost prescrise, utilizate în mod abuziv sau achiziționate pe piața neagră. Menționarea drogului nu înseamnă însă că el a fost cauza intoxicației, deoarece supradozele implică adesea policonsumul de substanțe cu alți opioizi, alcool și alte medicamente, de exemplu benzodiazepine.
- În 2023, buprenorfina a fost identificată în 58 % (147) din decesele induse de consumul de droguri, raportate în Finlanda, și în 16 % (73) din cazurile din Suedia. În celelalte țări cu date disponibile, buprenorfina a fost raportată în mai puțin de 5 % din cazurile de supradoze mortale sau nu a fost raportată deloc.
- Tramadolul, un medicament opioid utilizat în tratarea durerii moderate până la severe, a fost implicat în circa 5 % (173) din decesele prin supradoză raportate în 13 țări europene în 2023. A fost însă implicat în 35 % din cele 136 de decese raportate de registrul francez al deceselor legate de consumul abuziv de medicamente în 2022, ceea ce arată că îmbunătățirea supravegherii și investigațiilor toxicologice ar putea îmbunătăți identificarea deceselor asociate cu medicamentele opioide. Morfina, oxicodona și fentanilul au fost implicate în 25 %, 20 % și, respectiv, 4 % din decesele raportate în 2022 în registrul deceselor legate de abuzul de medicamente.
- Datele disponibile din 16 state membre ale UE indică faptul că numărul deceselor asociate cu fentanilul și cu derivații de fentanil a rămas relativ stabil, drogurile fiind asociate cu 153 de decese prin supradoză în 2023 (159 în 2022). Germania a raportat cel mai mare număr de decese legate de fentanil (70). Multe dintre aceste decese ar putea fi asociate mai degrabă cu medicamente pe bază de fentanil deturnate de la uzul medical, decât cu fentanil ilegal. Celelalte cazuri raportate în 2023 au fost în Suedia (15), Danemarca (10), Austria (7), Estonia (7) și Finlanda (6).
- Datele din 2023 furnizate de Estonia și Letonia arată că numărul deceselor induse de droguri care implică noi opioizi sintetici a crescut și mai mult. Cele mai importante nitazene depistate în Estonia în 2023 au fost protonitazene (40 din 119 cazuri) și metonitazene (32 din 119, 27 %).
- În țările cu date disponibile pentru 2023, s-a raportat că oxicodona este implicată în 151 de decese induse de droguri în 8 țări: Suedia (88), Finlanda (26), Danemarca (24), Estonia (7), Austria (3), Lituania (1), Luxemburg (1), Portugalia (1).
- Consumul de opioizi în combinație cu benzodiazepine mărește riscul de supradoză. În 2023, benzodiazepinele, împreună cu alte substanțe, în principal opioizi, au fost depistate în majoritatea deceselor cauzate de supradozaj în Danemarca, Austria, Slovenia și Finlanda.
- Puține țări raportează informații cu privire la implicarea pregabalinei sau gabapentinei în decesele induse de consumul de droguri. Dintre ele, Finlanda a raportat 87 de decese în 2023 (87 în 2022). Două țări au raportat o creștere a numărului de decese asociate cu pregabalina menționată: Danemarca (de la 58 de decese în 2022 la 60 în 2023), Austria (de la 54 în 2022 la 71 în 2023).
- În Turcia, numărul deceselor asociate consumului de canabinoizi sintetici a crescut la 61 în 2023 (8 în 2022).
- Șapte țări cu date disponibile au raportat 39 de decese cu catinone sintetice implicate în 2023: Finlanda (12), Ungaria (12), Lituania (6), Slovenia (4), Austria (2), România (2), Slovacia (1).
Mortalitatea asociată consumului de droguri din toate cauzele
- Un studiu de cohortă norvegian din 2024 a analizat mortalitatea după eliberare în rândul a 92 000 de persoane eliberate din închisori între 2010 și 2022. Tulburările de sănătate mintală și tulburările asociate consumului de opioizi au fost puternic asociate cu un risc crescut de mortalitate post-eliberare. Studiul a arătat o reducere atât a mortalității din toate cauzele, cât și a mortalității prin supradozaj în primele 6 luni de la eliberare în rândul persoanelor care au fost înscrise la tratament cu agoniști opioizi.
- În 2023, tratamentul cu agoniști opioizi ar putea fi continuat din comunitate în închisoare în 28 din cele 29 de țări care raportează la EUDA, ar putea fi inițiat în 24 de țări și ar putea continua după închisoare în 23 țări (vezi Reducerea efectelor nocive – situația actuală în Europa).
Puteți găsi informații suplimentare detaliate în documentul EUDA intitulat Opioid-related mortalities: health and social responses (Decese legate de consumul de opioizi: răspunsuri medicale și sociale) și în documentul EUDA answers key questions on overdose deaths (EUDA răspunde la întrebări-cheie privind decesele cauzate de supradoze).
Date sursă
Setul complet de date-sursă pentru Raportul european privind drogurile 2025, incluzând metadatele și notele metodologice, este disponibil în catalogul nostru de date.
Un subset al acestor date, folosit pentru a genera infografice, grafice și elemente similare pe această pagină, se găsește mai jos.
Corecție: S-a realizat o corecție la 2.7.2025. O versiune anterioară a indicat în mod incorect numărul deceselor cauzate de consumul de nitazene în Norvegia ca fiind 35.
