Heroina și alți opioizi – situația actuală în Europa (Raportul european privind drogurile 2025)
Heroina rămâne opioidul ilegal consumat cel mai frecvent în Europa, fiind și drogul responsabil pentru o mare parte din impactul sanitar atribuit consumului ilicit de droguri. Problema opioizilor din Europa continuă să evolueze însă în moduri care ar putea avea implicații importante asupra modului în care abordăm problemele din acest domeniu. Pe această pagină puteți găsi cea mai recentă analiză a situației drogurilor pentru heroină și opioizi în Europa, și anume prevalența consumului, cererea de tratament, capturile, prețul și puritatea, efectele negative și altele.
Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2025, prezentarea generală anuală a EUDA privind situația drogurilor în Europa.
Ultima actualizare: 5 iunie 2025
Piața europeană a heroinei și opioizilor continuă să genereze probleme de reducere a efectelor nocive și de tratament
Heroina rămâne opioidul ilegal consumat cel mai frecvent în Europa, fiind și drogul responsabil pentru o mare parte din sarcina sanitară atribuită consumului de droguri ilegale. Fenomenul opioizilor din Europa continuă să evolueze însă în moduri care ar putea avea implicații importante asupra modului în care răspundem la problemele din acest domeniu.
Datele privind începerea tratamentului pentru consumul de droguri și alți indicatori arată că, în general, cohorta de consumatori de heroină din Europa este în curs de îmbătrânire. Între 2013 și 2023, vârsta medie a beneficiarilor admiși la tratament specializat pentru consum de heroină și a celor admiși la tratament prima dată a crescut, ca și proporția beneficiarilor mai în vârstă (vezi Figura 6.1 și Figura 6.2). Schimbarea caracteristicilor persoanelor care solicită ajutor înseamnă din ce în ce mai mult că serviciile răspund acum unei game tot mai complexe de nevoi de asistență socială și medicală. Pe lângă răspunsul direct la problemele legate de droguri, ele includ prevenirea și tratarea bolilor asociate vârstei și o cerință corespunzătoare de a stabili parteneriate eficiente între mai multe agenții și căi de referire la serviciile generale de sănătate și de asistență socială.
Deși heroina continuă să fie implicată în multe decese asociate consumului de opioizi (vezi Decese induse de droguri – situația actuală în Europa), alți opioizi au devenit mai importanți. În plus, deși heroina a rămas opioidul raportat cel mai frecvent în prezentările cu intoxicație acută la spitalele santinelă Euro-DEN în 2023, în unele orașe, alți opioizi - medicamente cu agoniști opioizi, medicamente care ameliorează durerea sau noi opioizi sintetici puternici - au depășit acum heroina ca motiv al prezentării. Deși nu este reprezentativă la nivel național, această serie de date oferă o perspectivă asupra schimbărilor la nivel local a problemelor legate de opioizi. În plus, datele trebuie interpretate cu grijă, deoarece unele schimbări în acest domeniu par să reflecte efectul pozitiv al politicilor pe termen lung de a reduce cererea de heroină, de a descuraja noua inițiere și de a oferi răspunsuri adecvate și eficace de tratament. Ar merita însă o atenție mai mare măsurile de reducere a riscului ca opioizii destinați utilizării terapeutice să fie deturnați pe piața ilicită. O rezervă importantă în acest sens este că urmărirea acestui obiectiv nu trebuie să creeze obstacole suplimentare în asigurarea tratamentului cu agoniști opioizi, care rămâne insuficient în unele țări.
S-au observat schimbări și în căile de administrare a heroinei. În ceea ce privește prezentările la serviciile de tratament, în ultimul deceniu a scăzut injectarea atât în rândul consumatorilor de heroină aflați pentru prima dată în tratament, cât și în rândul consumatorilor de heroină tratați anterior. Totuși, cele mai recente date sugerează o încetinire a tendinței descendente (vezi Figura 6.3 și Consumul de droguri injectabile în Europa – situația actuală). Trecerea de la injectare la alte căi, în principal fumatul/prizarea, ar putea reflecta influența diferiților factori, și anume impactul eforturilor de reducere a riscurilor și de prevenție, precum și schimbări în disponibilitatea drogurilor, care pot afecta modelele de consum. Doar 20 % din beneficiarii admiși la tratament pentru probleme asociate heroinei menționează în prezent injectarea ca principală cale de administrare. Această evoluție este importantă deoarece consumul de droguri injectabile este asociat în mod special cu o serie de urmări negative pentru sănătate. Mai puțin pozitiv este că, după cum s-a discutat în altă parte a acestui raport, în general, persoanele care își injectează droguri par să-și injecteze o gamă mai diversificată de substanțe, cu stimulanți, care tind să fie injectați mai frecvent decât opioizii, fiind mai frecvent raportați. De asemenea, există motive de îngrijorare în jurul nivelurilor scăzute și, în unele cazuri, în scădere, de furnizare de seringi sterile, așa cum se observă în unele state membre ale UE (vezi și Consumul de droguri injectabile în Europa – situația actuală).
Pe lângă prezența unei game mai diversificate de opioizi și alte substanțe pe piața europeană a drogurilor, policonsumul de substanțe de către persoanele care consumă în principal opioizi rămâne un motiv de îngrijorare major pentru sănătate, deoarece duce la creșterea unor riscuri diverse. Este important de remarcat faptul că datele provenite de la mai mulți indicatori sugerează că heroina și alți opioizi sunt consumate adesea în combinație cu alte substanțe, inclusiv alcool, benzodiazepine sau stimulanți, cum ar fi cocaina, cocaina crack și amfetaminele. Policonsumul de substanțe care implică opioizi și alți depresori respiratorii crește riscul de supradoză fatală, iar datele atât din surse consacrate, cât și din surse principale oferă un indiciu cu privire la modul în care consumul simultan de mai multe substanțe este o caracteristică a modelelor locale de consum de droguri. În 2023, trei din cinci consumatori admiși la tratament specializat în Europa, care au menționat un opioid ca drog problematic principal, au raportat o substanță secundară. La nivel local, în 2023, peste o treime din episoadele de urgență raportate de 13 camere de consum asistat din 9 state membre ale UE din Rețeaua europeană a camerelor de consum asistat au fost legate de policonsumul de substanțe. Datele provenite din ESCAPE – European Syringe Collection and Analysis Project Enterprise (Întreprinderea europeană de proiecte de colectare și analiză de seringi) – arată că modelele de policonsum de substanțe diferă de la o țară la alta și în funcție de opioidul injectat. În timp ce heroina a fost depistată frecvent în seringi alături de alte droguri sau adulteranți, în unele unități din Vilnius (Lituania) și Tallinn (Estonia), opioizii sintetici noi au fost adesea singurul compus activ depistat în seringi. În Salonic (Grecia) și Praga (Cehia), buprenorfina a fost adesea găsită singură sau cu naloxonă, reflectând probabil compoziția preparatelor farmaceutice.
Schimbările produse la nivel de producție și trafic ar putea modifica piața heroinei din Europa
Interdicția de a cultiva mac opiaceu, introdusă de talibani în aprilie 2022, a redus considerabil producția de opiu și de heroină în Afganistan, principala sursă a drogului din Europa, Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) estimând o scădere cu 95 % a culturilor de opiu în 2023, la 10 800 de hectare, de la 232 000 de hectare în 2022. Cifre mai recente ale UNODC sugerează că activitățile de cultivare a macului au rămas la niveluri foarte mici în 2024, la 12 800 de hectare. Dacă această măsură se menține, scăderea producției de opiu și heroină în Afganistan va afecta probabil disponibilitatea heroinei în Europa, deși este dificil de prevăzut când s-ar putea întâmpla acest lucru și cum s-ar putea manifesta în diferite state membre ale UE. Există diferiți factori care afectează traficul de heroină ilegală din Afganistan către Europa, unii dintre aceștia fiind insuficient înțeleși, cum ar fi situația socioeconomică a fermierilor din zonele rurale și a proprietarilor de terenuri din Afganistan, precum și prezența probabilă a stocurilor de opiu și de heroină, care sunt dificil de estimat, sau modificarea rutelor de trafic. Având în vedere crizele economice și umanitare din Afganistan, talibanii se pot confrunta cu presiuni interne pentru a revoca interdicția, deoarece cultivarea opiumului era anterior o sursă importantă de venit. Luate împreună, aceste evoluții subliniază necesitatea de a îmbunătăți monitorizarea situației drogurilor în Afganistan. EUDA a lansat un nou proiect în acest domeniu pentru a spori gradul de pregătire și a oferi informații strategice pentru factorii de decizie din UE.
În Europa, o serie de indicatori sugerează că piața heroinei s-a redus în ultimii 10 ani. În pofida fluctuațiilor substanțiale în ceea ce privește cantitățile capturate, tendințele pe termen lung ale prețului și purității, precum și numărul de capturi sugerează că este posibil ca oferta să fi crescut în raport cu cererea în această perioadă (vezi Date privind piața heroinei și a altor opioizi, mai jos). Cu toate acestea, este posibil ca acest lucru să se schimbe, astfel cum indică cele mai recente date despre capturi din țări-cheie aflate pe ruta principală de trafic, Turcia și Bulgaria, și, eventual, o scădere semnificativă a purității heroinei în 2023. Deși datele ar putea sugera schimbări care au loc în prezent în dinamica pieței de heroină din Europa, este necesară o monitorizare suplimentară pentru a stabili dacă cele mai recente evoluții sunt o consecință directă a perturbărilor în aprovizionare din Afganistan sau a altor factori geopolitici, precum și modul în care acestea ar putea să evolueze și să afecteze în continuare disponibilitatea heroinei.
Dincolo de constrângerile legate de ofertă, reziliența și adaptabilitatea pieței rămân aspecte cheie pentru o înțelegere mai bună a semnalelor de schimbare de pe piața heroinei din Europa. De exemplu, rapoartele arată că este posibil ca stocurile de opiu din Afganistan să fi contribuit la atenuarea impactului imediat al interdicției (Înțelegerea impactului interdicției asupra drogurilor de către talibani). Corelativ, valoarea mare a pieței europene a heroinei ar putea face ca aprovizionarea Europei să fie oarecum rezilientă pe termen scurt și mediu, în timp ce o scădere a disponibilității pentru alte piețe, mai puțin profitabile, s-ar putea produce mai repede. În plus, rețelele de trafic sunt foarte adaptabile și ar putea schimba rutele ca urmare a invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina și a conflictelor din Orientul Mijlociu – în special evoluțiile recente din Siria. În aval, la frontierele externe și interne ale Europei, rețelele de trafic continuă să utilizeze o serie de moduri de operare pentru a aduce heroină în țările UE. Printre acestea se numără disimularea unor încărcături mai mari în echipamente și utilaje, astfel cum s-a observat cu ocazia unei capturi bulgare recente, utilizarea de aeronave ușoare și vizarea unor aerodromuri regionale și mai mici pentru a muta încărcăturile cu ridicata în Uniunea Europeană, astfel cum s-a observat în cazul unei capturi irlandeze recente (vezi Figura 6.4, Figura 6.5 și Oferta, producția și precursorii de droguri – situația actuală din Europa).
Notă: Droguri capturate de Biroul Național pentru Droguri și Criminalitate Organizată din cadrul Garda National și de Serviciul Vamal din cadrul administrației fiscale.
Notă: Droguri capturate de Agenția Națională a Vămilor din Bulgaria.
Confruntate cu o posibilă reducere susținută a ratei de aprovizionare cu heroină din Afganistan, rețelele infracționale implicate în traficul de droguri pot căuta surse alternative. Totuși, ar fi dificil de înlocuit pe deplin heroina din Afganistan cu livrări din alte țări producătoare, cum ar fi Myanmar, având în vedere cantitatea de opiu și heroină produsă și traficată din Afganistan înainte de interdicția actuală. Deși nu este o nouă evoluție, este interesant de remarcat faptul că au fost capturate cantități de heroină albă, care însumează 60 de kilograme, probabil fabricate în Myanmar sau în apropiere, cu diferite ocazii de la pasageri ai unor companii aeriene comerciale, care fugeau din Thailanda în statele membre ale UE în 2024 și la începutul anului 2025. Acest lucru poate indica faptul că unele rețele de trafic explorează surse alternative de heroină în perspectiva unei viitoare penurii în Afganistan. Acest lucru se întâmplă într-un moment în care se preconizează extinderea schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Asia de Sud-Est.
Preocupări legate de sănătate cu privire la o posibilă creștere a ratei de aprovizionare și a consumului de opioizi sintetici noi
În prezent, opioizii sintetici noi au un rol relativ mic pe piața drogurilor în Europa în general, dar reprezintă o problemă importantă în unele țări și există semnale că ar putea juca un rol mai important în viitor în problemele legate de droguri cu care se confruntă Europa. Deja se raportează de mulți ani în sistemul de avertizare timpurie opioizi sintetici, cum ar fi fentanilul și derivații săi, inclusiv carfentanilul, care sunt, de obicei, mult mai puternici decât heroina. Mai recent, în Europa a apărut o nouă clasă de opioizi sintetici, nitazinele, dintre care unele sunt mult mai puternice decât fentanilul. Începând din 2019, Sistemul de avertizare timpurie al UE a primit rapoarte privind prezența nitazenelor pe piețele de droguri din cel puțin 21 de state membre ale UE (vezi Noi substanțe psihoactive – situația actuală în Europa). Capturile de nitazene din Europa au crescut rapid, cantitatea depistată sub formă de pulbere triplându-se la 10 kilograme în 2023. În mod semnificativ, a crescut și disponibilitatea medicamentelor contrafăcute care conțin nitazene, o cantitate tot mai mare de comprimate capturate fiind raportată sistemului de avertizare timpurie al UE de către cel puțin 12 de țări în 2024. De regulă, aceste produse imită medicamentele legitime eliberate pe bază de prescripție medicală, în special oxicodona și, într-o măsură mai mică, benzodiazepinele, cum ar fi diazepamul și alprazolamul. Deși sunt în general luate de consumatorii de opioizi de mare risc, există îngrijorări cu privire la potențialul lor de răspândire la populații mai largi, fără toleranță la opioizi, inclusiv la tineri. În 2023, noi opioizi sintetici au fost detectați prin Sistemul UE de avertizare timpurie privind noi substanțe psihoactive în cel puțin 20 state membre ale UE, Norvegia și Turcia. În același an, 8 țări au raportat efecte nocive asociate opioizilor nitazenici, inclusiv intoxicații non-fatale și fatale, precum și focare. De asemenea, s-au raportat cazuri de vânzare greșită de opioizii nitazenici ca heroină în Irlanda și Franța, iar în 2024, ca benzodiazepine în Irlanda, care erau asociate cu intoxicații în comunitate și în centre de detenție în rândul grupurilor vulnerabile de persoane consumatoare de droguri.
Cu excepția unor țări baltice, opioizii sintetici noi nu figurează în prezent în mod proeminent în datele de rutină disponibile la nivelul UE. Evoluțiile în domeniu sunt însă îngrijorătoare din cauza potențialului acestor substanțe de a afecta sănătatea publică în Europa în viitor. Unele țări nordice și baltice, inclusiv Estonia și Letonia, au raportat în 2022 și 2023 o creștere a disponibilității opioizilor sintetici și a efectelor dăunătoare asociate, inclusiv a deceselor legate de droguri. Concentrări sau un număr semnificativ de decese și de toxicitate acută legată de nitazene au fost raportate în 2023 în Franța, în 2024 în Germania și în 2023/2024 în Suedia și Norvegia. Având însă în vedere potența mare și noutatea lor, există preocupări legate de faptul că opioizii nitazenici nu pot fi detectați în mod normal în procedurile utilizate curent în toxicologia post-mortem. Acest lucru ridică posibilitatea ca numărul de decese raportate să fie subestimat.
Creșterea gradului de pregătire rămâne imperioasă pentru capacitatea Europei de a reacționa rapid la focarele de intoxicație cauzate de opioizi sintetici puternici. Sistemul EUDA de evaluare a amenințărilor la adresa sănătății și securității este în curs de dezvoltare, prima sa evaluare pilot fiind efectuată la sfârșitul anului 2024, cu axare pe nitazene și carfentanil în regiunea baltică. Printre principalele constatări, evaluarea a remarcat că nitazenele au devenit o caracteristică din ce în ce mai importantă a pieței drogurilor în Estonia și Letonia, în timp ce carfentanilul a rămas dominant în Lituania. Se pare că aceste substanțe au umplut un vid în urma declinului fentanilului și al heroinei, ceea ce evidențiază adaptabilitatea piețelor locale de droguri. Estonia este unul dintre puținele state membre ale UE care au suferit o schimbare pe termen lung pe piața opioizilor ca urmare a reducerii disponibilității heroinei în jurul anului 2001, când a fost adoptată o interdicție impusă anterior de talibani asupra cultivării opiului. Totuși, interdicția a fost în cele din urmă lăsată să expire, ceea ce a dus la revenirea heroinei în majoritatea celorlalte state membre ale UE cu piețe semnificative pentru acest drog.
De asemenea, au existat speculații că o reducere a disponibilității heroinei în Europa ca urmare a interzicerii de către talibani a cultivării de opiu în Afganistan, ar putea crea condițiile pentru o mai mare disponibilitate și consum de opioizi sintetici. Având în vedere potențialele urmări negative ale acestui fapt, Europa trebuie să-și îmbunătățească gradul de pregătire pentru reducerea prejudiciilor și pentru alte provocări pe care le-ar putea genera o asemenea schimbare a pieței.
Preocupările în acest domeniu sunt adulterarea heroinei cu noi opioizi sintetici, vânzarea abuzivă de noi opioizi sintetici și înlocuirea heroinei cu noi opioizi sintetici. Aceste evoluții ar putea mări riscul de supradoză și de deces indus de droguri în rândul consumatorilor de opioizi. În acest context este de remarcat că, în ultimii ani, în America de Nord s-a înregistrat o creștere dramatică a mortalității asociate consumului de opioizi, determinată de opioizi sintetici puternici, în principal de derivați de fentanil. Însă, pe baza exemplelor anterioare de șocuri asupra pieței heroinei, s-ar putea ca și stimulanții precum cocaina și catinonele sintetice să aibă, de asemenea, potențialul de a fi utilizați ca substanțe de înlocuire pentru heroină.
Deși creșterea policonsumului de substanțe și a schimbului de substanțe sunt rezultate probabile ale eventualei reduceri a disponibilității heroinei, un mijloc esențial de a preveni acest scenariu ar fi extinderea accesului rapid la tratament cu agoniști opioizi și la ajutoarele aferente, precum și la programe de schimb de ace și seringi. De asemenea, este în continuare important să se dezvolte un acces suficient la naloxonă pentru a anula efectul supradozelor și a preveni decesele induse de droguri. Monitorizarea drogurilor disponibile la nivelul comerțului cu amănuntul pe piețele locale ale drogurilor rămâne importantă pentru identificarea rapidă a modificărilor substanțelor destinate vânzării și a loturilor periculoase de droguri. Sistemul de avertizare timpurie al UE va continua să joace un rol esențial în această privință, la fel ca noile sisteme ale EUDA de avertizare cu privire la droguri și evaluare a amenințărilor.
Se consideră că majoritatea livrărilor de opioizi sintetici noi, cum ar fi nitazenele, provin din China și sunt traficați în Europa. Se știe însă că în Europa a avut loc o producție limitată de opioizi sintetici și nu este imposibil de imaginat că capacitatea existentă de producție ilegală de droguri sintetice ar putea fi utilizată pentru a produce opioizi sintetici, în cazul în care condițiile de piață ar deveni favorabile.
Pentru o perspectivă mai detaliată asupra dinamicii ofertei de heroină în Uniunea Europeană, vezi publicația EUDA-Europol din 2024 EU Drug Market: Heroin and other opioids – In-depth analysis (Piața drogurilor din UE: Heroina și alți opioizi – analiză detaliată); vezi și documentul EUDA Opioids: health and social responses (Opioizi: răspunsuri medicale și sociale).
Principalele date și tendințe
Prevalența consumului de opioizi
- Se estimează că 0,3 % din populația adultă a UE, adică aproximativ 860 000 de persoane, au consumat opioizi în 2023 (situație stabilă comparativ cu 2022).
Admiteri la tratament pentru consum de heroină și alți opioizi
- În 2023, consumul de opioizi a fost menționat ca motiv principal pentru admiterea la tratament specializat de către 72 000 de consumatori, adică 23 % din cei admiși la tratament pentru consum de droguri în Europa. Heroina a fost principalul drog consumat de 12 000 (61 %) dintre cele 19 000 de persoane admise la tratament pentru prima dată care au menționat un anumit opioid ca drog problematic principal. Alți 3 000 de consumatori de opioizi admiși prima dată la tratament nu și-au precizat drogul principal.
- Majoritatea persoanelor care solicită tratament pentru probleme legate de opioizi sunt bărbați, care au reprezentat 80 % din totalul consumatorilor admiși la tratament pentru probleme asociate consumului de opioizi ca drog problematic principal în 2023. Această proporție a fost relativ stabilă, cu mici variații între 2018 și 2023.
- Din cauza întreruperii serviciilor în timpul pandemiei de COVID-19, datele de admitere la tratament pentru perioada 2020-2022 trebuie interpretate cu prudență. Datele arată însă că numărul de persoane admise la tratament pentru consum de heroină a continuat să scadă (Figura 6.6)
- Cele mai recente date europene arată o diferență de 15 ani (13 pentru femei și 16 pentru bărbați) între primul consum de heroină, survenit în medie la vârsta de 23 de ani, și primul tratament pentru probleme asociate consumului de heroină, în medie la vârsta de 38 de ani. Între 2018 și 2023, diferența a crescut cu 5 ani pentru femei și cu 6 ani pentru bărbați.
- Datele naționale din 23 de state membre arată că aproximativ 511 000 de beneficiari au primit tratament cu agoniști opioizi în 2023 (510 000 în 2022).
Efectele negative asociate consumului de opioizi
- Opioizii, inclusiv heroina și metaboliții săi, deseori în combinație cu alte substanțe, au fost prezente în 7 din 10 cazuri de supradoză fatală în 2023, pentru care sunt disponibile informații toxicologice (vezi Decese induse de droguri – situația actuală în Europa). O rezervă este aceea că datele sunt disponibile doar pentru 19 state membre ale UE.
- În 2023, heroina a rămas al treilea drog ca frecvență raportat în prezentările cu intoxicație acută cu droguri la serviciile de urgență ale spitalelor Euro-DEN Plus din Uniunea Europeană și Norvegia, reprezentând 13 % din toate cazurile. Heroina a fost descoperită în 18 dintre cele 22 de spitale participante în 2023 în Uniunea Europeană și în Norvegia (figura 6.7).
- Heroina a fost raportată în peste o cincime din prezentările asociate consumului de droguri la centrele din Drogheda (Irlanda) și la cele două spitale din Oslo (Norvegia). Majoritatea prezentărilor asociate consumului de heroină au fost bărbați din grupa de vârstă 25-45 de ani: în 7 din cele 18 spitale din 2023, nu s-a înregistrat niciun caz cu vârsta sub 25 de ani. În jumătate din spitalele care au raportat heroina, femeile au reprezentat sub 7 % din prezentările asociate consumului de heroină. În funcție de spital, drogurile raportate cel mai frecvent împreună cu heroina au fost benzodiazepinele, cocaina și amfetamina.
Date privind piața heroinei și a altor opioizi
- După o creștere a capturilor de heroină în 2021 (la 9,5 tone), în 2022 cantitatea capturată de statele membre ale UE a scăzut cu 16 %, la 8,0 tone în 2022 și cu încă 33 %, la 5,4 tone, în 2023. În general, statele membre ale UE au raportat 17 000 de capturi de heroină în 2023 (21 500 de capturi în 2022). Belgia (2,9 tone), Franța (1,1 tone), Spania (322 de kilograme) și Italia (260 de kilograme) au raportat cele mai mari cantități. Turcia a capturat 3,3 tone de heroină în 2023, cu 58 % mai puțin decât în 2022 (8 tone).
- Puritatea medie a heroinei brune la nivelul vânzării cu amănuntul a variat de la 5 % la 40 % în 2023, jumătate din țări raportând o puritate medie între 13 % și 21 %. Tendințele indexate arată că prețul mediu al heroinei brune a scăzut cu 25 % între 2013 și 2023. Puritatea drogului a fluctuat în această perioadă și a scăzut semnificativ în 2023 (Figura 6.8).
- În 2023, 20 de țări au raportat 927 de capturi de opioizi sintetici noi, însumând 22 de kg, în sistemul de avertizare timpurie al UE, ceea ce reprezintă o creștere față de cele 17 kilograme capturate în 2022. În special, cantitatea de nitazene capturată în 2023 s-a triplat, de la 3 la 10 kilograme. Din cele 927 de capturi de opioizi noi raportate în 2023, 24 % conțineau carfentanil, 24 % conțineau protonitazen, 23 % conțineau metonitazen și 20 % conțineau tramadol. Carfentanil a reprezentat 32 % (7,0 kilograme) din cele 22,0 kilograme de materiale capturate, urmat de protonitazene la 29 % (6,4 kilograme) și tramadol la 22 % (4,8 kilograme). Majoritatea capturilor raportate au avut loc în nordul Europei, Estonia, Letonia și Lituania reprezentând împreună 77 % din capturi și 76 % (16,7 kilograme) din cantitatea capturată.
- În 2023 au fost raportate aproximativ 22 000 de infracțiuni de consum sau deținere de heroină.
- Paisprezece unități de producție de heroină au fost desființate în Uniunea Europeană în 2023 (10 în Țările de Jos, 3 în Grecia și 1 în Franța). Toate locațiile păreau să funcționeze ca locuri de tăiere și ambalare a blocurilor de heroină, probabil spre vânzare atât în țările UE, cât și în țările din afara UE, în special în Regatul Unit. În plus, Cehia a raportat desființarea a 2 unități de opioizi nespecificați.
Date sursă
Datele utilizate pentru a genera infograficele și diagramele de pe această pagină pot fi găsite mai jos.
Setul complet de date-sursă pentru Raportul european privind drogurile 2025, incluzând metadatele și notele metodologice, este disponibil în catalogul nostru de date.
Un subset al acestor date, folosit pentru a genera infografice, grafice și elemente similare pe această pagină, se găsește mai jos.
