Cocaina – situația actuală în Europa (Raportul european privind drogurile 2024)

Cocaina este, după canabis, al doilea drog ilegal ca frecvență a consumului în Europa, deși prevalența și modelele de consum diferă considerabil de la o țară la alta. Pe această pagină puteți găsi cea mai recentă analiză a situației drogurilor pentru cocaină în Europa, și anume prevalența consumului, cererea de tratament, capturile, prețul și puritatea, efectele negative și altele.

Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2024, prezentarea generală anuală a EMCDDA privind situația drogurilor în Europa.

Table of contents/Search

Table of contents/Search

Search within the book

Operator

Any match

Exact term match only

Select any filter and click on Search to see results

Close

Ultima actualizare: 11 iunie 2024

Tot mai multe dovezi privind costurile medicale și sociale ale unei disponibilități mari a cocainei

Cocaina este, după canabis, al doilea drog ilegal ca frecvență a consumului în Europa. Deși prevalența și modelele de consum diferă considerabil de la o țară la alta (vezi Prevalența și modelele consumului de cocaină), disponibilitatea acestui drog este în creștere de mai mulți ani. De asemenea, a crescut îngrijorarea cu privire la creșterea semnificativă a costurilor sociale și sanitare asociate acestui drog. Consumul de cocaină poate duce la modele dependente și compulsive de consum și este asociat cu o serie de consecințe negative asupra sănătății, de exemplu agitație, psihoză, tahicardie, hipertensiune arterială, aritmie, dureri toracice cauzate de sindromul coronarian acut și accident vascular cerebral. Consumul cronic de cocaină este asociat cu un risc mai mare de boală arterială coronariană, de cardiomiopatie și de accident vascular cerebral. Cocaina și stimulanții sintetici pot induce sau precipita stări psihotice, de exemplu psihoza indusă de stimulanți. Consumul mai îndelungat și mai intens al stimulanților întârzie recuperarea și înrăutățește prognoza de recuperare. Combinația de cocaină și alcool este frecventă în rândul consumatorilor acestui drog. Prezența celor două substanțe în organism creează în ficat cocaetilenă, care este asociată cu riscuri mai mari pentru sănătate. Gestionarea comorbidității psihiatrice în rândul persoanelor cu probleme legate de consumul de droguri rămâne o provocare, deoarece tratamentul integrat și răspunsurile serviciilor de sănătate psihică lipsesc adesea. O analiză recentă a mortalității în rândul persoanelor cu consum de cocaină regulat sau problematic a constatat că riscul de moarte prin sinucidere, rănire accidentală, omucidere și mortalitate legată de SIDA a fost mare în comparație cu persoanele de aceeași vârstă și același sex din populația generală.

În Europa, cocaina este disponibilă, de obicei, sub două forme. Cea mai frecventă este pudra de cocaină (forma de sare), iar cea mai puțin disponibilă este cocaina crack (o formă de bază liberă care poate fi fumată). Cocaina este produsă din planta de coca, cultivată în America de Sud. Cocaina intră în Europa pe trasee diferite, dar traficul cu cantități mari prin porturile maritime ale Europei, în containere de transport comerciale intermodale, este considerat un factor semnificativ în ceea ce privește disponibilitatea mare a acestui drog în prezent. În țările cu porturi de containere mari despre care se știe că sunt utilizate pentru importul de cocaină, s-au observat niveluri în creștere ale infracțiunilor legate de droguri, inclusiv corupția personalului de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, intimidarea și violența. În alte zone există preocupări cu privire la faptul că în unele țări ale UE concurența de pe piața cocainei, atât în comerțul cu ridicata, cât și cu amănuntul, este în prezent un factor important al criminalității asociate drogurilor, inclusiv violența legată de bande și omucideri. În același timp, consumul de cocaină, în special de cocaină crack, pare să fie din ce în ce mai frecvent, în special în unele comunități marginalizate. Toate acestea arată că disponibilitatea și consumul de cocaină în creștere în Europa generează costuri mai mari, atât din punctul de vedere al impactului asupra sănătății publice, cât și din cauza criminalității și violenței asociate cu piața cocainei.

Semne de creștere a traficului de cocaină și abordări inovatoare pentru a evita detectarea

În 2022, pentru al șaselea an consecutiv, statele membre ale UE au raportat o cantitate record de cocaină capturată, care s-a ridicat la 323 de tone. Belgia, Spania și Țările de Jos sunt în continuare țările care raportează cele mai mari cantități de capturi, ceea ce reflectă importanța lor ca puncte de intrare pentru cocaina traficată în Europa. În 2023, cantitatea de cocaină capturată în Anvers, al doilea port maritim ca mărime din Europa, a crescut la 116 tone, de la 110 tone în 2022. Cantitatea de cocaină capturată în Anvers a crescut anual începând din 2016. În 2023, Spania a raportat cea mai mare captură de cocaină (9,5 tone) înregistrată vreodată într-un singur transport, ascunsă în banane originare din Ecuador (vezi Figura 3.1).

Credit: Policía Nacional și Serviciul de vigilență vamală (SVA-DAVA).

Traficul de droguri ilicite este foarte dinamic și se adaptează rapid la evoluțiile geopolitice, la conflictele regionale și la schimbările rutelor comerciale. În acest context, se consideră că evoluțiile din Columbia, Brazilia și Ecuador au contribuit la creșterea înregistrată în cazul cocainei traficate în Uniunea Europeană de grupuri infracționale organizate (vezi Raportul privind piața europeană a drogurilor:). Cocaina pentru o analiză aprofundată). Pe lângă utilizarea containerelor comerciale, în prezent se folosesc o serie de alte metode, adesea combinate, pentru a evita detectarea (vezi Figura 3.2).

Întrucât măsurile de interdicție au fost extinse la principalele puncte de intrare cunoscute pentru acest drog, se pare că traficanții de cocaină vizează din ce în ce mai mult și porturi mai mici din alte țări ale UE și din țări învecinate cu Uniunea Europeană, care pot fi mai vulnerabile la activitățile de trafic de droguri. Unele țări din nordul Europei, printre care Suedia și Norvegia, au raportat în 2023 capturi record de cocaină în porturi maritime. Toate aceste evoluții ar putea explica de ce, în ciuda capturilor importante, puritatea cocainei la nivelul comerțului cu amănuntul rămâne mare în raport cu standardele istorice, iar prețul este stabil. În prezent, se știe bine că prelucrarea ilicită a produselor pe bază de cocaină are loc în mai multe state membre ale UE, 39 de laboratoare de cocaină fiind raportate ca desființate în 2022. Prelucrarea cocainei în Europa implică, de obicei, extracția secundară a cocainei încorporate în alte materiale (de exemplu, ascunsă chimic în materiale plastice), ceea ce creează dificultăți în detectarea ei în transporturile comerciale. Recent s-au detectat unele instalații relativ mari. De exemplu, în 2023 s-a raportat desființarea unui laborator de prelucrare a cocainei în Spania, cu capacitate zilnică de producție de 200 de kilograme de drog (vezi Figura 3.3).

Credit: Policía Nacional.

Impactul disponibilității cocainei asupra sănătății publice este din ce în ce mai vizibil

Din mai multe motive practice și metodologice, problemele de sănătate legate de cocaină pot fi greu de monitorizat, dar există tot mai multe semnale că disponibilitatea mare a acestui drog are un impact negativ din ce în ce mai mare asupra sănătății publice în Europa. Cocaina este al doilea pe lista drogurilor ilicite cel mai frecvent raportate, atât de persoanele admise la tratament prima dată, cât și potrivit datelor disponibile privind prezentările cu intoxicație acută cu droguri la serviciile de urgență ale spitalelor santinelă. Serviciile europene de verificare a drogurilor, deși nu sunt reprezentative la nivel național, au raportat că substanța pe care au examinat-o cel mai des în 2022 a fost cocaina. Totodată, datele disponibile sugerează că acest drog a fost implicat în aproximativ o cincime din decesele induse de supradoze în 2022. Întrucât consumul de cocaină poate agrava problemele cardiovasculare deja existente, s-ar putea ca ponderea globală a acestui drog în mortalitatea din Europa să nu fie suficient recunoscută.

Reziduurile de cocaină din apele uzate orășenești au crescut, de asemenea, în două treimi din orașele cu date pentru 2023 și 2022. Pe lângă alte informații, acest lucru sugerează că, odată cu creșterea disponibilității cocainei, a crescut și distribuția ei geografică și socială. Deosebit de îngrijorător este faptul că, în unele țări, consumul de cocaină pare să fie din ce în ce mai frecvent în categoriile mai vulnerabile sau mai marginalizate. Fumatul și injectarea de cocaină sunt ambele asociate cu probleme de sănătate mai mari decât inhalarea nazală și, prin urmare, este îngrijorător faptul că din ce în ce mai multe țări raportează injectarea de cocaină și consumul de cocaină crack. Stimulanții precum cocaina sunt asociați cu o frecvență mai mare a injecțiilor și au fost implicați în focare localizate de HIV în rândul persoanelor care își injectează droguri în 7 orașe europene în ultimii zece ani (vezi Consumul de droguri injectabile în Europa - situația actuală).

Tratarea persoanelor cu probleme asociate consumului de cocaină este dificilă, indiferent că este vorba de consumatori mai integrați social care practică un consum ocazional sau episodic de cocaină sub formă de pudră sau categorii mai marginalizate care își injectează drogul sau fumează cocaină crack. Majoritatea daunelor cronice legate de consumul de stimulanți, cum ar fi cocaina, sunt asociate cu consumul intens, în doze mari sau pe termen lung. Probleme acute pot avea și persoanele care consumă stimulanți în mod experimental, dar acestea sunt probabil mai puțin frecvente când consumul de stimulanți este rar și în doze mici. Deși reușim să înțelegem mai bine ce constituie un tratament eficace pentru probleme legate de stimulanți, datele sunt relativ limitate. Dovezile disponibile în prezent indică utilizarea intervențiilor psihosociale, inclusiv a terapiei cognitiv-comportamentale și a gestionării situațiilor neprevăzute. În prezent nu există dovezi suficiente pentru a susține cu tărie vreun tratament medicamentos, deși sunt în curs de elaborare câteva terapii medicamentoase noi, potențial utile. Tratarea problemelor legate de cocaină în rândul categoriilor mai marginalizate este adesea deosebit de dificilă, deoarece consumatorii pot avea probleme și cu o serie de alte droguri, de exemplu opioizi sau alcool. În ce privește consumul de cocaină injectabilă și fumatul de cocaină crack, răspunsurile existente de reducere a efectelor negative, în mare măsură cele formulate inițial pentru probleme legate de opioizi, sunt susceptibile de a fi adecvate pentru a reduce efectele nocive specifice căii de administrare. Sunt necesare însă eforturi suplimentare pentru a dezvolta intervenții mai cuprinzătoare și este nevoie de investiții mai mari pentru a asigura servicii adecvate nevoilor în creștere observate în acest domeniu în unele țări.

Principalele date și tendințe

• Analiza a 1 849 de seringi folosite colectate de rețeaua ESCAPE în 12 orașe din 11 state membre în perioada 2021‑2022 a arătat că o treime din totalul seringilor conțineau reziduuri de două sau mai multe droguri, indicând policonsum de droguri sau refolosirea materialelor de injectare. Cea mai frecventă combinație a fost amestecul dintre un stimulant și un opioid. Cocaina a fost detectată în peste 50 % din seringile analizate în Atena, Köln, Dublin și Salonic, cel mai frecvent găsindu-se o combinație de cocaină și heroină.

Efectele negative asociate consumului de cocaină

• Cocaina a fost pe locul doi ca frecvență a raportării în spitalele santinelă Euro-DEN Plus în 2022, fiind menționată în 28 % (1 739) din prezentările cu intoxicație acută cu droguri. În cazurile înregistrate, cele mai multe au fost asociate cu ingestia concomitentă de alcool.
• Din cele 19 țări europene care au furnizat date pentru ambii ani, cocaina, în principal în prezența opioizilor, a fost implicată în 996 de decese prin supradoză (23 %) în 2022 (807 sau 20 % în 2021).
• În Spania, cocaina a fost implicată în peste jumătate (52 %) din decesele induse de droguri raportate în 2021. În Franța, rețeaua medico-legală a raportat că numărul de decese induse de droguri în care a fost implicată cocaina s-a dublat, de la 130 de cazuri (22 % din decesele induse de droguri) în 2020 la 259 de cazuri (39 %) în 2021.

Cocaina crack

• Doar 6 țări din UE au raportat 90 % din numărul estimat de 8 100 de admiteri la tratament pentru consum de cocaină crack în 2022 (7 500 în 2021), din care 3 000 erau persoane admise la tratament prima dată. Se atrage atenția asupra faptului că termenul „crack” poate să nu fie utilizat în mod consecvent de toate țările.
• Numărul persoanelor admise prima dată la tratament cu cocaină crack ca drog principal a crescut cu aproximativ 42 %, de la 1 900 de beneficiari în 2017 la 2 750 în 2022.
• Datele provenite din unitățile pentru consumul de droguri din 2022, din Lisabona și Porto, Portugalia, și din Paris, Franța, arată că cocaina crack, singură sau cu heroină, a reprezentat o proporție considerabilă a episoadelor de consum de droguri facilitate. În ambele țări, jumătate din totalul cazurilor de consum de cocaină crack a implicat fumatul, iar cealaltă jumătate a implicat consumul de cocaină crack prin injectare, singură sau cu heroină. În 2022 nu s-a raportat niciun caz de consum de cocaină crack în sălile pentru consum de droguri din Barcelona, Atena sau Bergen.
• O analiză din 2021 a apelor uzate orășenești din 13 orașe europene, efectuată în cadrul proiectului EUSEME finanțat de UE a identificat reziduuri de cocaină crack în toate orașele, în toate zilele de prelevare, cele mai mari concentrații fiind raportate în Amsterdam și Anvers.

Date privind piața cocainei

Date sursă

Afișează tabelele sursă