Tratamentul cu agoniști opioizi – situația actuală în Europa (Raportul european privind drogurile 2024)

Consumatorii de opioizi reprezintă cel mai mare grup care urmează tratament specializat, în principal sub formă de tratament cu agoniști opioizi. Pe această pagină puteți găsi cea mai recentă analiză a furnizării de tratament cu agoniști opioizi în Europa, și anume date esențiale privind acoperirea, numărul de persoane aflate în tratament, căile de acces la tratament și multe altele.

Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2024, prezentarea generală anuală a EMCDDA privind situația drogurilor în Europa.

Table of contents/Search

Table of contents/Search

Search within the book

Operator

Any match

Exact term match only

Select any filter and click on Search to see results

Close

Ultima actualizare: 11 iunie 2024

Tratarea problemelor legate de opioizi consumă în continuare majoritatea resurselor de tratament

Deși în prezent există o mai mare eterogenitate a caracteristicilor persoanelor care solicită ajutor pentru probleme legate de droguri, din cauza naturii pe termen lung a tratament cu agoniști opioizi, cei care primesc acest tratament reprezintă în continuare probabil cea mai mare parte a resurselor investite în serviciile de tratament pentru consumul de droguri în majoritatea țărilor. Aproximativ 1,7 milioane de persoane au primit tratament pentru probleme legate de consumul de droguri ilicite în Uniunea Europeană în 2022 (2,0 milioane, inclusiv Norvegia și Turcia). Tratamentul specializat pentru consumul de droguri cuprinde o serie de abordări medicale (inclusiv farmacologice), psihologice, sociale și comportamentale pentru oprirea sau reducerea consumului de droguri și a injectării. În general, majoritatea vor primi o formă de tratament cu agoniști opioizi, care este principala abordare farmacologică a tratamentului și este în general combinată cu intervenții psihosociale. Această abordare este susținută de dovezile existente, observându-se rezultate pozitive în ceea ce privește continuarea tratamentului, consumul ilicit de opioizi, comportamentul de risc semnalat, consecințele negative și mortalitatea asociate consumului de droguri. Ghidul recent al EMCDDA și ECDC privind prevenirea și controlul bolilor infecțioase în rândul persoanelor care își injectează droguri recomandă furnizarea de tratament cu agoniști opioizi atât în comunitate, cât și în penitenciare, pentru a preveni transmiterea virusului VHC și HIV și a contribui la reducerea comportamentului de risc prin injectare și a frecvenței injectării. Ghidul recomandă, de asemenea, furnizarea de echipamente sterile de injectare împreună cu tratamentul cu agoniști opioizi pentru a maximiza acoperirea și eficacitatea intervențiilor în rândul persoanelor care își injectează opioizi.

Continuă să existe însă diferențe importante între țări în ceea ce privește mediul și forma în care se oferă tratamentul și măsura în care disponibilitatea tratamentului cu agoniști opioizi este suficientă pentru a răspunde nevoilor persoanelor care necesită această formă de îngrijire. Furnizarea tratamentului cu agoniști opioizi este încă, în mod clar, insuficientă în unele țări (vezi mai jos Date și tendințe esențiale). Importanța relativă a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și în regim de internare în sistemele naționale de tratament variază mult de la o țară la alta. Aproape o cincime din tratamente sunt furnizate în Europa în regim de internare, în special în centre rezidențiale din spitale (de exemplu, spitale de psihiatrie), dar și în comunități terapeutice și, în unele țări, în centre specializate de tratament rezidențial. În general însă, tratamentul cu agoniști opioizi este furnizat mai frecvent în regim ambulatoriu. Acestea pot include centre specializate de tratare a drogurilor, agenții cu acces necondiționat și centre de asistență medicală primară, care pot include cabinete de medicină generală.

Datele disponibile sugerează că furnizarea tratamentului cu agoniști opioizi nu a scăzut mult în timpul pandemiei de COVID-19, când s-au instituit restricții de circulație bazate pe sănătatea publică. În acea perioada s-ar putea să se fi adaptat modelele de furnizare a serviciilor. Exemple în acest sens sunt utilizarea sporită a telemedicinei și abordări mai puțin restrictive pentru administrarea dozelor la domiciliu. Există și unele informații care indică o posibilă perturbare temporară a accesului la îngrijire pentru noii beneficiari care solicită tratament cu agoniști opioizi temporar în perioada pandemiei.

Satisfacerea nevoilor mai complexe ale unei cohorte îmbătrânite de beneficiari tratați cu opioizi

Natura pe termen lung a problemelor legate de opioizi este evidențiată de datele disponibile privind caracteristicile persoanelor care fac tratament cu agoniști opioizi. Datele arată și îmbătrânirea cohortei europene a celor care au avut probleme cu heroina. Acest lucru este ilustrat de faptul că aproape 70 % din pacienții care fac tratament cu agoniști opioizi au acum 40 de ani sau mai mult, în timp ce mai puțin de 10 % au sub 30 de ani. Ca urmare, serviciile trebuie să răspundă unui set mai complex de nevoi de asistență medicală în rândul unei populații care devine din ce în ce mai vulnerabilă. Un aspect important în acest sens este nevoia de a asigura căi eficiente de referire către servicii mai generice care oferă tratament pentru alte afecțiuni asociate cu îmbătrânirea. Acest lucru devine din ce în ce mai necesar pentru a sprijini pacienții mai în vârstă care necesită tratament cu opioizi și care au nevoie de îngrijire geriatrică din cauza efectelor pe termen lung ale consumului ilicit de droguri, dar și ale consumului de tutun și alcool asupra sănătății lor fizice. Tratarea acestui grup marginalizat trebuie, de asemenea, să răspundă unui set complex și adesea consacrat de probleme legate de sănătatea psihică, izolarea socială, încadrarea în muncă și locuințe. Crearea de servicii de îngrijire integrate, multidisciplinare și specializate în funcție de vârstă pentru acest grup va rămâne un aspect important de luat în considerare în cadrul politicii și al furnizării, pe măsură ce demografia consumului de opiacee în Europa continuă să se schimbe.

Policonsumul de droguri și apariția de noi opioizi sintetici foarte puternici pe piețele locale de droguri pot mări riscurile asociate consumului de opioizi, în special pentru oamenii în vârstă și cei cu nevoi medicale complexe. Acolo unde opioizii foarte puternici au devenit o caracteristică consacrată a piețelor de droguri, sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă este nevoie de adaptări pentru ca abordările actuale de furnizare a tratamentului cu agoniști opioizi să rămână optime. În plus, după cum se menționează în altă parte în acest raport, dacă vom asista la reducerea disponibilității heroinei pe piața europeană, cererea de îngrijire în acest domeniu ar putea crește.

Mai multe informații despre răspunsurile sociale și de sănătate la consumul de opioizi, inclusiv în rândul persoanelor în vârstă, se găsesc în documentul EMCDDA intitulat Health and social responses to drug problems: A European guide.(Răspunsuri sanitare și sociale la problemele legate de droguri: ghid european)

Principalele date și tendințe

Numărul de persoane în tratament

• O comparație cu estimările actuale ale numărului de consumatori de opioizi cu risc mare din Europa ar sugera că, în general, aproximativ jumătate din numărul de consumatori de opioizi cu risc mare din Uniunea Europeană au făcut în 2022 tratament cu agoniști opioizi, adică aproximativ 513 000 (526 000 incluzând Norvegia și Turcia) (Figura 12.1). Există însă diferențe între țări. În țările pentru care există date comparabile din 2011 sau din 2012 s-a înregistrat o creștere generală a acoperirii. Nivelurile de furnizare rămân însă scăzute și insuficiente în unele țări, în care se estimează că există un număr considerabil de consumatori de opioizi cu risc mare, cum sunt Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia (Figura 12.2).

• Datele provenite de la țările care au raportat în mod constant cu privire la beneficiarii care primesc tratament cu agoniști opioizi între 2010 și 2022 arată o tendință generală stabilă în ceea ce privește nivelurile de tratament în această perioadă, cu puține fluctuații în ceea ce privește numărul de beneficiari ai acestui tratament. Motivele care stau la baza acestei stabilități variază. În țările cu ofertă mare de tratament, ea poate reflecta natura adesea cronică și recurentă a dependenței de opioizi și nevoia de tratament pe o perioadă prelungită; în altele (de exemplu, Letonia) poate reflecta capacitatea redusă a sistemelor de tratament.
• La începutul pandemiei de COVID-19, statele membre ale UE au încercat să asigure accesul continuu la tratamentul cu agoniști opioizi pentru persoanele implicate în consumul de droguri cu risc mare. Compararea datelor privind tratamentele între 2019 și 2022 arată că numărul de beneficiari a rămas stabil, doar Croația și Ungaria raportând o scădere mai mare de 10 % a populației tratate cu agoniști opioizi în această perioadă. Aceste reduceri se pot datora parțial accesului redus la tratament în timpul pandemiei.
• În unele țări, numărul persoanelor care au primit tratament cu agoniști opioizi a crescut, reflectând creșterea ofertei de tratament, 11 țări raportând o creștere între 2016 și 2022, între care Danemarca (37 %), Polonia (54 %), România (17 %) și Suedia (21 %).

Căile de acces la tratament

• Parcursul urmat de consumatorii de droguri de-a lungul tratamentului este adesea caracterizat de utilizarea unor servicii diferite, de admiteri multiple la tratament și de o durată variabilă a tratamentului. Autoreferirea continuă să fie cea mai frecventă cale de acces la tratamentul specializat pentru consumatorii de opioizi. Această formă de referire, care include și referirea de către membrii familiei sau prieteni, a reprezentat aproximativ două treimi (66 %) din persoanele cu probleme primare de opioizi care au fost admise în Europa în 2022 la tratament specializat pentru droguri. Aproape o cincime (23 %) din beneficiari erau referiți de servicii medicale, educaționale și sociale, inclusiv de alte centre de tratament pentru consum de droguri, iar 7 % de sistemul de justiție penală.

Tratamentul cu agoniști opioizi

• Furnizarea a mai mult de un medicament de tratament cu agoniști opioizi în 2022 este raportată de 26 de țări. Metadona este medicamentul prescris cel mai frecvent, administrat la peste jumătate (56 %) din beneficiarii de tratament cu agoniști opioizi din Europa. Alți 35 % sunt tratați cu medicamente pe bază de buprenorfină, care este principalul medicament raportat a fi utilizat în 8 țări. Alte substanțe, de exemplu morfina cu eliberare lentă sau diacetilmorfina (heroina), sunt prescrise mai rar, fiind administrate la aproape 10 % din beneficiarii de agoniști opioizi din Europa, 5 țări raportând o anumită ofertă de tratament asistat cu heroină, dacă sunt incluse și proiectele pilot (Figura 12.3).

Opțiuni alternative de tratament

• Deși sunt mai puțin utilizate decât tratamentul cu agoniști opioizi, în toate țările europene sunt disponibile opțiuni alternative de tratament pentru consumatorii de opioizi. În cele 11 țări pentru care există date, între 5 % și 47 % din totalul consumatorilor de opioizi care sunt în tratament primesc intervenții care nu sunt clasificate ca tratament cu agoniști opioizi, de exemplu intervenții pentru detoxificare asistate medical și intervenții orientate spre abstinență în ambulatoriu sau în spital.

Date sursă

Datele utilizate pentru a genera infograficele și diagramele de pe această pagină se găsesc mai jos.

Afișează tabelele sursă