Decese induse de droguri – situația actuală în Europa (Raportul european privind drogurile 2024)

Estimarea mortalității care poate fi asociată consumului de droguri este esențială pentru înțelegerea impactului consumului de droguri asupra sănătății publice și a modului în care aceasta s-ar putea schimba în timp. Pe această pagină puteți găsi cea mai recentă analiză a deceselor induse de droguri în Europa, și anume date esențiale privind decesele prin supradoză, substanțele implicate și multe altele. 

Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2024, prezentarea generală anuală a EMCDDA privind situația drogurilor în Europa.

Table of contents/Search

Table of contents/Search

Search within the book

Operator

Any match

Exact term match only

Select any filter and click on Search to see results

Close

Ultima actualizare: 11 iunie 2024

Îmbunătățirea înțelegerii noastre cu privire la mortalitatea indusă de droguri este o condiție esențială pentru elaborarea de răspunsuri eficace

Estimarea mortalității care poate fi asociată consumului de droguri este esențială pentru înțelegerea impactului consumului de droguri asupra sănătății publice și a modului în care aceasta s-ar putea schimba în timp. Înțelegerea factorilor care determină tendințele în acest domeniu este probabil esențială și pentru dezvoltarea de răspunsuri eficiente. Însă, în ciuda îmbunătățirilor din ultimul deceniu, există încă limitări importante în ceea ce privește informațiile de care dispunem în prezent, iar acest lucru împiedică dezvoltarea atât a politicilor, cât și a răspunsurilor.

Termenul „decese induse de droguri” se folosește ca indicator menit să surprindă decesele care pot fi atribuite direct consumului de droguri, numite uneori decese prin supradoză de droguri. În plus, estimările privind decesele induse de droguri reprezintă doar o parte din mortalitatea totală asociată consumului de droguri, deoarece nu includ și mortalitatea cauzată de accidente de circulație, violență, sinucideri prin alte mijloace decât intoxicație cu droguri sau boli cronice în care consumul de droguri ar fi putut juca un rol. Prin urmare, există nevoia ca, prin studii de cohortă și alte abordări, să ne extindem înțelegerea în aceste alte domenii importante ale mortalității asociate consumului de droguri.

În ciuda acestor limitări, o evaluare a deceselor induse de droguri este încă o măsură cheie pentru înțelegerea daunelor pe care le poate provoca consumul de droguri ilicite, dar este și o măsură greu de interpretat din motive metodologice și legate de disponibilitatea și calitatea datelor. Acest lucru este valabil în special la interpretarea tendințelor recente ale deceselor induse de droguri, pentru care sunt disponibile date pentru cel mai recent an de raportare (2022) pentru doar 21 din cele 29 de țări acoperite de acest indicator și, prin urmare, trebuie calculate valori estimate pentru a se obține o estimare globală a UE. Având în vedere rapiditatea cu care pot apărea noi amenințări legate de droguri, îmbunătățirea actualității și exhaustivității datelor în acest domeniu reprezintă o prioritate importantă pentru viitor.

De asemenea, trebuie constatat că, din motive metodologice, este probabil ca numărul deceselor induse de droguri identificate să reprezinte estimări minime; capacitatea de raportare variază de la o țară la alta, ceea ce înseamnă că între țări comparațiile trebuie efectuate cu precauție. În plus, lipsa de informații toxicologice detaliate în unele țări limitează, în prezent, înțelegerea generală a rolului pe care îl joacă diferitele droguri în ceea ce privește ratele deceselor induse de droguri de-a lungul timpului. Lipsa de informații toxicologice detaliate poate împiedica, de asemenea, înțelegerea rolului jucat de diferitele droguri când sunt consumate în combinație. Având în vedere că majoritatea supradozelor fatale implică consumul mai multor substanțe și că modelele de consum de droguri devin din ce în ce mai complexe, există și o nevoie tot mai mare de a înțelege mai bine ce efect au schimbările în modelele de consum a polidrogurilor asupra mortalității. O evoluție pozitivă în acest sens este că lansarea noii Agenții a Uniunii Europene pentru Droguri (EUDA) în 2024 va întări capacitatea de evaluare rapidă a amenințărilor, de avertizare timpurie și de emitere de alerte, precum și măsurile de sprijin pentru îmbunătățirea capacității de raportare de rutină în acest domeniu. Un fapt important este că noua agenție va coordona și o nouă rețea de laboratoare criminalistice și toxicologice, mărind capacitatea analitică disponibilă pentru a monitoriza cum influențează diferite medicamente și combinații de medicamente tendințele mortalității. 

Deși opioizii sunt adesea prezenți, majoritatea deceselor induse de droguri sunt asociate cu consumul de substanțe multiple 

În 2022, numărul deceselor induse de droguri raportate a crescut puțin în unele țări din UE și a scăzut în altele. Estimarea generală provizorie a aproximativ 6 400 de decese induse de droguri în 2022 reprezintă o ușoară creștere față de 2021, dar această cifră nu trebuie suprainterpretată, deoarece o serie de țări cu populații mari nu au furnizat încă date, iar pentru calcularea acestui total provizoriu s-au folosit evident valori estimate.

Deși nu există informații toxicologice detaliate cu privire la toate cazurile de deces, informațiile care există sugerează că toxicitatea polidrogurilor este norma, iar când există informații toxicologice detaliate, acestea raportează de obicei prezența mai multor substanțe.

Informațiile existente evidențiază că opioizii, de obicei în combinație cu alte substanțe, rămân grupa de substanțe implicate cel mai frecvent în decesele induse de droguri. Tendințele generale ale deceselor în care sunt implicați opioizi par stabile, dar proporția deceselor în rândul persoanelor în vârstă este în creștere. Se estimează că, în Uniunea Europeană, heroina a fost implicată în peste 1 800 de decese și rămâne drogul identificat cel mai frecvent în decesele asociate consumului de opioizi din unele țări din Europa de Vest. Datele disponibile sugerează însă că, în prezent, heroina este prezentă în majoritatea deceselor prin supradoză în doar câteva țări, alți opioizi și alte droguri având un rol mai important. Alți opioizi decât heroina, și anume metadona și, în mai mică măsură, buprenorfina, medicamentele pentru ameliorarea durerii care conțin opioizi și alți opioizi sintetici sunt asociați cu o proporție substanțială din decesele prin supradoză în unele țări.

Datele privind mortalitatea indusă de droguri indică, de asemenea, îmbătrânirea cohortei de consumatori de opioizi în Europa, după cum arată creșterea cu două treimi a numărului de decese induse de droguri în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 64 de ani între 2012 și 2022. În ciuda percepției publice potrivit căreia supradozele de droguri sunt o problemă care afectează în principal tinerii, cazurile de mortalitate legate de consumul de droguri se regăsesc, de regulă, în rândul bărbaților cu vârsta de 40 de ani sau peste.

Datele disponibile sugerează, de asemenea, că în unele țări, numărul deceselor în care sunt implicați stimulanți este în creștere, cu câteva rezerve importante. Este probabil ca decesele asociate consumului de droguri stimulante să fie deosebit de susceptibile să fie subraportate, iar stimulanții sunt adesea implicați în decese în cazurile în care se constată că sunt prezente și alte droguri, inclusiv opioizi. Există, de asemenea, unele informații care sugerează că stimulanții par să fie implicați mai frecvent în decesele raportate în rândul cohortelor mai tinere.

Preocupări din ce în ce mai mari cu privire la decesele legate de opioizi sintetici

Opioizii sintetici puternici, cum ar fi carfentanilul, un derivat al fentanilului, și opioizii nitazenici, din care unii sunt mult mai puternici decât fentanilul, au fost asociați cu unele focare de intoxicări fatale și non-fatale. Cu excepția unor țări baltice însă, aceste droguri nu figurează în prezent în mod proeminent în datele de rutină disponibile la nivelul UE. Evoluțiile în domeniu sunt însă îngrijorătoare din cauza potențialului acestor substanțe de a afecta sănătatea publică în Europa în viitor.

Deosebit de preocupantă în acest sens este apariția recentă a opioizilor nitazenici, care au fost implicați în focare localizate de intoxicații din Irlanda și Franța în 2023. În Irlanda s-au vândut nitazene în mod eronat ca heroină, ceea ce a dus la consum involuntar și la supradoze multiple (vezi Noi substanțe psihoactive - situația actuală în Europa). Având însă în vedere potența mare și noutatea lor, există preocupări legate de faptul că opioizii nitazenici nu pot fi detectați în mod normal în procedurile utilizate curent în toxicologia post-mortem. Acest lucru ridică posibilitatea ca numărul de decese raportate să fie subestimat. Există unele dovezi în acest sens din țările din regiunea Mării Baltice, unde îmbunătățirea metodelor de testare a dus la creșterea detectării acestor substanțe. În datele provizorii din Estonia drogurile au fost identificate în aproape jumătate din decesele induse de droguri (56 din 117, 48 %) în 2023 față de 32 din 82 de decese induse de droguri (39 %) în 2022. În Letonia, atât statisticile naționale, cât și registrele criminalistice au raportat provizoriu o dublare a numărului total de decese induse de droguri, de la 63 în 2022 la 130 în 2023, nitazenele fiind identificate în 38 (29 %) din aceste cazuri. Deși în 2022 nu a fost posibilă testarea sistematică pentru nitazene, s-a înregistrat o creștere drastică a numărului de prezentări cu intoxicație acută cu droguri care implică opioizi (de la 1 936 în 2021 la 2 357 în 2022). Rapoarte neconfirmate ale personalului clinic care sugerează că au fost necesare doze mai mari de naloxonă ridică semne de întrebare cu privire la posibila implicare a opioizilor sintetici.

O altă sursă de informații privind mortalitatea indusă de droguri sunt decesele raportate prin Sistemul de avertizare timpurie privind noile substanțe psihoactive. Prin acest mecanism s-au raportat în 2023 cel puțin 150 de cazuri de deces cu expunere confirmată la nitazene din 5 țări. Această cifră include însă și cazuri în care cauza decesului nu a fost confirmată.

Dificultățile legate de răspunsul la autointoxicarea deliberată 

Stabilirea intenției unei persoane decedate în urma unei supradoze de droguri poate fi dificilă. Multe din decesele cauzate de supradoze sunt raportate ca accidentale, iar la altele intenția nu a fost stabilită. În unele țări sunt însă disponibile mai multe informații privind intenția, iar o proporție relativ mare a deceselor prin supradoză raportate (1 din 6 în total) au fost clasificate ca intenționate (adică cu intenție de suicid). În toate țările din Uniunea Europeană, Norvegia și Turcia, cele mai recente date disponibile arată că proporția deceselor cauzate de supradoze cu intenție de suicid era mai mare în rândul femeilor. În câteva țări (Ungaria, Țările de Jos, Slovenia, Suedia), peste o treime din decesele cauzate de supradoză raportate în rândul femeilor au fost clasificate cu intenție de suicid. În Bulgaria, Polonia și Finlanda, în peste un sfert din decesele cauzate de supradoze în rândul femeilor raportate în 2022 s-a înregistrat o intenție de suicid. Aceste constatări indică nevoia unor intervenții care să vizeze autovătămarea deliberată și intenția de suicid în rândul consumatorilor de droguri și, în special, să recunoască riscul disproporționat la care se pot expune femeile în acest context.

Prevenirea supradozelor și a deceselor legate de opioizi rămâne dificilă 

Printre răspunsurile care vizează reducerea deceselor asociate consumului de opioizi se numără intervențiile menite să prevină supradozele în primul rând și cele care vizează prevenirea decesului atunci când se produc supradoze (vezi Figura 11.1). Schimbările petrecute atât în rândul populației de consumatori de opioizi prin injectare, cât și în tipurile de substanțe pe care le consumă creează dificultăți noi și mai mari pentru intervențiile menite să reducă decesele prin supradoză. Printre ele se numără dificultatea de a crea programe diferențiate care să răspundă nevoilor diferitelor grupuri și, în special, de a fi sensibili la nevoia de a configura serviciile astfel încât să corespundă nevoilor diferitelor grupe de vârstă. Există dovezi puternice că înscrierea la tratamentul cu agoniști opioizi este un factor de protecție împotriva supradozei cu opioizi și a altor cauze de deces, însă în multe țări există încă probleme legate de acoperire și de acces.

Există de asemenea tot mai multe dovezi că creșterea disponibilității antagoniștilor opioizi poate juca un rol important în prevenirea supradozelor fatale. Măsura în care această abordare este disponibilă variază însă, din nou, între țări și în interiorul lor. Până în 2022, aplicarea programelor de distribuire de naloxonă, inclusiv proiecte pilot, pentru a preveni decesele cauzate de supradoze a fost raportată de 16 țări europene. Schimbarea tendințelor de consum impun de asemenea, serviciilor să-și revizuiască protocoale actuale. Supradozele care implică opioizi sintetici puternici pot necesita, de exemplu, administrarea mai multor doze de naloxonă pentru a inversa efectele opioizilor. În unele țări, unitățile de consum de droguri sunt furnizate parțial și ca răspuns de reducere a mortalității cauzate de supradoze. Aceste unități sunt în prezent operaționale în 10 țări ale UE și în Norvegia (vezi Reducerea efectelor negative – situația actuală din Europa). Când sunt prezente populații multiculturale și imigrante noi, este de dorit să se intensifice transmiterea de mesaje de reducere a efectelor negative în limba consumatorilor de droguri cu grad mare de risc. Pentru mai multe informații privind răspunsurile sanitare și sociale pentru prevenirea deceselor asociate consumului de opioizi, vezi minighidul recent al EMCDDA

Principalele date și tendințe

Ratele mortalității din cauza supradozelor

• În 2022, rata mortalității prin supradoză în Uniunea Europeană a fost estimată la 22,5 decese la un milion de persoane în vârstă de 15-64 de ani.
• Ratele mortalității cauzate de supradozaj sunt în general de 3-4 ori mai mari în rândul bărbaților decât în rândul femeilor (Figura 11.2), bărbații cu vârsta între 25 și 39 de ani fiind cei mai afectați. Ratele mortalității prin supradoze în această grupă de vârstă pot fi considerabil mai mari decât în populația masculină cu vârste între 15 și 64 de ani (adulți). De exemplu, în Suedia, rata mortalității prin supradoză pentru bărbații cu vârste între 25 și 39 de ani a fost de 122 de decese la un milion în 2022, comparativ cu 73 de decese la un milion de bărbați adulți din țară. În Estonia, cifrele comparabile au fost de 197 de decese la un milion de bărbați cu vârste între 25 și 39 de ani și 62 de decese la un milion de bărbați adulți; iar în Irlanda, rata mortalității a fost de 183 de decese la un milion de bărbați cu vârste între 25 și 39 de ani, comparativ cu 85 de decese la un milion de bărbați adulți.
• Bărbații cu vârste între 40 și 59 de ani sunt cei mai afectați de mortalitatea prin supradoză într-o serie de țări europene, și anume în Danemarca, Spania, Italia, Țările de Jos, Portugalia și Norvegia.

Decesele cauzate de supradoze 

Se estimează că, în 2022, în Uniunea Europeană s-au produs cel puțin 6 392 de decese prin supradoză în care au fost implicate droguri ilegale (6 166 în 2021). Este o estimare minimă, deoarece unele țări raportează că sistemul lor de monitorizare nu include unele cazuri. De exemplu, o validare încrucișată a datelor din 2022 din diferitele registre din Spania a sugerat că s-ar putea să fie raportate doar 4 cazuri din 5. În Germania, registrul mortalității conține doar cazurile care au ajuns în atenția poliției. S-ar putea deci ca unele cazuri care nu intră în sfera de competență a poliției să fie subraportate. Amploarea subestimării este însă necunoscută.

• Prezența opioizilor, printre care heroina și metaboliții ei, deseori în combinație cu alte substanțe, a fost estimată în trei sferturi (74 %) din cazurile de supradoze fatale raportate în Uniunea Europeană în 2022. (vezi Figura 11.3 și Figura 11.4) Trebuie remarcat că în rapoartele toxicologice privind decesele induse de droguri se găsesc frecvent droguri multiple.

• Datele disponibile prezintă limitări în ceea ce privește calitatea și acoperirea. Din informațiile disponibile reiese însă că heroina rămâne implicată într-un număr mare de decese în unele țări vest-europene: peste 728 de cazuri în Germania, 222 în Spania, 173 în Franța, 142 în Austria (heroină sau morfină), 127 în Italia și 104 în Suedia. În total, se estimează că în Uniunea Europeană, peste 1 800 de decese au implicat heroină.
• Heroina a fost prezentă în majoritatea deceselor prin supradoză într-un număr relativ mic de țări ale UE, și anume Austria (heroină sau morfină) (77 %) și Italia (57 %). Heroina a fost raportată în aproximativ două cincimi până la o cincime din decesele cauzate de supradoză în Portugalia (42 %), Slovenia (42 %), România (41 %), Turcia (35 %), Franța (26 % în 2021), Danemarca (24 %), Spania (24 % în 2021), Norvegia (22 %) și Suedia (21 %). În 2022, heroina a fost raportată în mai puțin de 1 din 6 decese prin supradoză în Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda.
• În datele preliminare care fac obiectul unor actualizări suplimentare, 5 țări au raportat prezența de nitazene în cel puțin 150 de decese în 2023: Estonia (56), Letonia (76), Finlanda (8), Suedia (1) și Norvegia (13).
• Din cele 19 țări europene care au furnizat date pentru 2021 și 2022, cocaina, în principal în prezența opioizilor, a fost implicată în 996 (23 %) de decese prin supradoză (16,5 %) în 2022 (807 sau 20 % în 2021).
• Decese care implică cocaină se raportează acum și în țări unde înainte erau mai puțin frecvente, cum ar fi Danemarca, Țările de Jos, Austria și Slovenia. Cocaina a fost implicată în 52 % din decesele prin supradoză din Spania (477 din cele 910 cazuri cu informații disponibile) în 2021 și în 67 % din decesele prin supradoză din Portugalia (46 din 69 de cazuri) în 2022.
• În Franța, cocaina a fost implicată în 39 % (259 din cele 662 de decese cu informații disponibile) din cazuri în 2021. Reprezintă o creștere de la 23 % (130 din 567 de decese cu informații disponibile) în 2020, ceea ce sugerează că cocaina contribuie la creșterea generală a numărului de decese prin supradoză în țară.
• Alte droguri stimulante decât cocaina, de exemplu amfetamina și metamfetamina, sunt implicate în multe decese, adesea împreună cu opioizi. Din cele 20 de țări cu date post-mortem disponibile pentru 2022, 18 au raportat decese în care au fost implicați stimulanți. Cele mai multe decese care au implicat alți stimulanți decât cocaina au fost raportate de Germania (476 cazuri), Turcia (186), Danemarca (68), Norvegia (63), Letonia (62), Finlanda (34), Estonia (33) și Austria (32). Deși cifrele raportate de țări pot varia de la an la an, numărul total de astfel de cazuri pentru cele 16 țări care au raportat date comparabile în toți cei trei ani a fost de 496 în 2020, 462 în 2021 și 492 în 2022. Pe lângă aceste decese induse de droguri, alte decese legate de stimulanți, de exemplu cele asociate cu probleme cardiovasculare, pot rămâne nedetectate.
• Numărul estimat al deceselor cauzate de supradoze raportate în Uniunea Europeană în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 64 de ani a crescut cu 69 % în perioada 2012-2022 (cu 43 % la femei și 101 % la bărbați) (Figura 11.5).

• În jumătate din cele 22 de țări pentru care au existat date toxicologice post-mortem pentru 2022, metadona a fost implicată în cel puțin 1 din 5 decese induse de droguri. Medicamentul opioid agonist a fost menționat în aproximativ o treime din cazurile raportate în Germania, Franța (2021), Spania (2021) și Croația. Există puține informații disponibile cu privire la faptul dacă medicamentele au fost prescrise, utilizate în mod abuziv sau achiziționate pe piața neagră. Menționarea drogului nu înseamnă însă că el a fost cauza intoxicației, deoarece supradozele implică adesea policonsumul cu alți opioizi, alcool și alte medicamente, de exemplu benzodiazepine. În 2022, buprenorfina a fost identificată în 56 % (107) din decesele induse de droguri raportate în Finlanda, în 19 % (92) în Suedia, în 7 % (20) în Danemarca și în 7 % (49) din decesele raportate de registrul special din Franța în 2021. În celelalte țări cu date disponibile, buprenorfina a fost raportată în mai puțin de 5 % din cazurile de supradoze mortale sau nu a fost raportată deloc.
• Tramadolul, un medicament opioid utilizat în tratarea durerii moderate până la severe, a fost implicat în circa 6 % (177) din decesele prin supradoză raportate în 12 țări europene în 2022. A fost însă implicat în 42 % din decesele raportate de registrul francez al deceselor legate de consumul abuziv de medicamente, ceea ce arată că îmbunătățirea supravegherii și investigațiilor toxicologice ar putea îmbunătăți identificarea deceselor asociate cu medicamentele opioide.
• Când există, datele arată că în Europa, fentanilul și derivații de fentanil au fost asociați în 2022 cu 163 de decese prin supradoză. Germania a raportat cel mai mare număr de decese în care a fost implicat acest drog (73). Multe dintre aceste decese ar putea fi însă asociate mai degrabă cu medicamente pe bază de fentanil deturnate de la uzul medical, decât cu fentanil ilegal. Celelalte cazuri au fost raportate în 2022 în Lituania (33 decese), urmată de Danemarca (20), Suedia (17), Estonia (8), Austria (4), Finlanda (3), Letonia (4), Turcia (1). Datele preliminare din 2023 furnizate de Estonia și Letonia arată că numărul deceselor induse de droguri care implică noi opioizi sintetici a crescut și mai mult. În cazul deceselor provocate de medicamente care implică nitazene, cele mai importante nitazene detectate în Estonia în 2023 au fost protonitazen (38 din 56, 68 %) și metonitazen (27 din 56, 48 %); izotonitazen (32 din 38, 84 %) a fost cel mai frecvent în Letonia. Cifrele pentru 2023 sunt preliminare și pot fi subestimate. În țările pentru care există date, între 2021 și 2022, oxicodona a fost raportată ca fiind implicată în 327 de decese induse de droguri, în principal în Danemarca, Estonia, Franța și Finlanda.
• Consumul de opioizi în combinație cu benzodiazepine mărește riscul de supradoză. În 2022, benzodiazepinele, împreună cu alte substanțe, în principal opioizi, au fost detectate în majoritatea deceselor cauzate de supradoze în Danemarca, Luxemburg, Austria și Finlanda și în peste 4 din 10 cazuri în Portugalia și Slovenia (Figura 11.6). În plus, s-au detectat benzodiazepine în proporții mari din decesele prin supradoză raportate în cele mai recente date disponibile pentru Spania, Cipru și România. În Bulgaria, unde numărul total al deceselor cauzate de supradoze este mic și se recomandă prudență din cauza fluctuațiilor de la an la an, benzodiazepinele sunt rareori detectate. În multe țări, aceste informații nu există, iar în altele nu se raportează constatări toxicologice post-mortem pentru toate cazurile.

• Puține țări raportează informații cu privire la implicarea pregabalinei în decesele induse de droguri. Dintre ele, Finlanda a raportat 87 de decese în 2022 (90 în 2021). Mai multe țări au raportat o creștere a numărului de decese asociate cu pregabalina menționată: Danemarca (de la 48 de decese în 2021 la 58 în 2022), Austria (de la 37 în 2021 la 54 în 2022), Spania (de la 41 în 2020 la 81 în 2021) și Turcia (de la 5 în 2021 la 25 în 2022).
• În Turcia, numărul deceselor asociate consumului de canabinoizi sintetici a scăzut la 8 în 2022 (46 în 2021). Șapte țări cu date disponibile au raportat 27 de decese cu catinone sintetice implicate în 2022, în principal în Finlanda (13 cazuri), Estonia (5 cazuri), Portugalia (4 cazuri), Austria (2), România (2) și Slovenia (1). Când sunt disponibile date pentru 2021 și 2022, numărul lor a crescut în Estonia (de la 3 la 5), Finlanda (de la 6 la 13), Portugalia (de la 0 la 4), România (de la 1 la 2) și Slovenia (de la 0 la 1) și a scăzut în Austria (de la 7 la 2).

Mortalitatea asociată consumului de droguri din toate cauzele

• Studiile de cohortă arată că mortalitatea din toate cauzele este mult mai mare în rândul persoanelor care consumă droguri decât în populația generală de aceeași vârstă. Printre exemple se numără și constatarea că, între 2018 și 2022, riscul de mortalitate excesivă al persoanelor care își injectează droguri în două orașe din Grecia a fost de 17 ori mai mare decât în populația generală. Între 2010 și 2019, riscul de mortalitate excesivă la pacienții cu tulburări asociate consumului de opioizi din Croația a fost de 17 ori mai mare la femei și de 8 ori mai mare la bărbați, comparativ cu populația generală.

Date sursă

Afișează tabelele sursă