Înțelegerea situației drogurilor în Europa în 2024 – principalele evoluții (Raportul european privind drogurile 2024)

ORIUNDE, ORICE, ORICINE

Răspunsul la evoluția problemelor legate de droguri în Europa

Un mesaj esențial rezultat din analiza Raportului european privind drogurile 2024 este că impactul consumului de droguri ilegale se observă acum aproape pretutindeni în societatea noastră. Aproape tot ce are proprietăți psihoactive poate fi consumat ca drog. Acest lucru înseamnă că toată lumea poate fi afectată, direct sau indirect, de consumul ilicit de droguri și de problemele asociate acestuia.

Agenția Uniunii Europene privind Drogurile – dotarea Europei cu o capacitate mai mare de a reacționa în mod eficient la un fenomen al drogurilor mai complex și în schimbare rapidă

De la înființarea EMCDDA în 1993, amploarea și natura fenomenului drogurilor s-au schimbat considerabil. Pentru a aborda noile provocări reprezentate de problemele contemporane legate de droguri, mandatul agenției a fost revizuit, iar, la 2 iulie 2024, Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie va fi transformat în Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA). 

EUDA va sprijini Uniunea Europeană și statele membre prin îmbunătățirea și extinderea monitorizării consumului de droguri și a problemelor legate de droguri, prin creșterea pregătirii noastre pentru a identifica și a răspunde la noile amenințări și prin investiții în dezvoltarea competențelor. Aceste acțiuni vor contribui la realizarea unor intervenții mai bune, atât în domeniul sănătății, cât și în cel al securității.

EUDA va furniza servicii în patru domenii care se suprapun: anticiparea provocărilor noi și viitoare; identificarea și emiterea de alerte privind riscurile emergente și amenințările legate de droguri; evaluarea nevoilor și a răspunsurilor disponibile; și sprijinirea părților interesate prin evaluarea și diseminarea de noi cunoștințe și bune practici. 

Colectarea, analiza și diseminarea datelor vor rămâne sarcini-cheie pentru EUDA și vor fi completate de noi competențe. Printre ele se numără o mai mare investiție în înțelegerea și răspunsul la problemele rezultate din policonsumul de droguri și consolidarea capacității analitice prin crearea unei noi rețele de laboratoare criminalistice și toxicologice. EUDA va crea un nou sistem european de alertă în materie de droguri pentru a extinde activitatea actuală a sistemului nostru de alertă timpurie cu privire la noile substanțe psihoactive și a completa acest sistem cu noi capacități de evaluare a amenințărilor în materie de sănătate și securitate. De asemenea, se vor acorda investiții mai mari pentru identificarea lacunelor și nevoilor în materie de cercetare, iar exercițiile periodice de previziune și de scanare vor contribui la creșterea gradului de pregătire a UE pentru a răspunde provocărilor viitoare din domeniul drogurilor. EUDA va continua să colaboreze strâns cu rețeaua Reitox de puncte naționale focale în materie de droguri, al cărei rol va fi consolidat. Se va oferi sprijin pentru evaluarea și dezvoltarea de politici bazate pe date concrete, iar agenția va fi în măsură să investească mai mult în sprijinirea nevoilor politice la nivelul UE în cadrul activităților sale. De asemenea, agenția va putea face mai mult pentru a dezvolta și promova intervenții bazate pe dovezi și bune practici, va juca un rol internațional mai puternic și va sprijini Uniunea Europeană în politica în domeniul drogurilor la nivel multilateral.

Situația drogurilor în Europa în 2024 – prezentare generală

Disponibilitate mare a unei game mai largi de substanțe adesea mai potente

Analiza indicatorilor asociați ofertei de droguri ilegale consumate frecvent în Uniunea Europeană sugerează o disponibilitate mare pentru aproape toate tipurile de substanțe. În plus, informațiile disponibile sugerează că piața este în prezent caracterizată de disponibilitatea extinsă a unei game mai largi de droguri decât în trecut, substanțele fiind adesea disponibile cu potență sau puritate mare sau sub forme, amestecuri sau combinații noi. Acestea includ substanțe noi, pentru care atât cunoștințele consumatorilor, cât și cele științifice privind riscurile pentru sănătate pot fi limitate. Există o diversitate din ce în ce mai mare a formelor în care substanțele pot fi disponibile pe piață și, în unele cazuri, cum ar fi canabisul, de exemplu, a căilor de administrare prin care pot fi consumate, apărând produse comestibile și diverse forme de tehnologii de vapare. Aceste evoluții sporesc îngrijorarea că riscurile asociate cu anumite substanțe ar putea fi în creștere. În special, persoanele care consumă droguri ar putea fi expuse unui risc mai mare de efecte negative asupra sănătății, inclusiv posibile intoxicații mortale, prin consumul, posibil în necunoștință de cauză, de substanțe cu potență mai mare sau mai noi.

Vizarea infrastructurii comerciale este legată de disponibilitatea mare a drogurilor

Pentru substanțele traficate în Uniunea Europeană, un factor important al creșterii disponibilității este capacitatea grupurilor infracționale de a exploata posibilitățile oferite de infrastructura modernă de transport comercial. Aproape 70 % din confiscările de droguri efectuate de autoritățile vamale au loc în porturile Uniunii Europene, cantități mari de droguri, în special cocaină, fiind confiscate în containere de transport intermodal. De exemplu, în 2023, Spania a raportat cea mai mare captură de cocaină realizată vreodată într-un singur transport, 9,5 tone de droguri fiind ascunse în banane originare din Ecuador. Porturile mari din Belgia și Țările de Jos sunt, de asemenea, ținta obișnuită a organizațiilor de trafic de persoane și există îngrijorări cu privire la porturile mai mici din alte părți ale Europei care ar putea fi din ce in ce mai amenințate.

Metodele folosite de grupurile infracționale care operează în acest domeniu sunt din ce în ce mai sofisticate, existând cazuri bine documentate de infiltrare a lanțurilor de aprovizionare și de exploatare a personalului-cheie prin intimidare și corupție. Ca răspuns la această situație, Foaia de parcurs a UE împotriva traficului de droguri din 2023 include măsuri de consolidare a gestionării riscurilor vamale și de detectare a drogurilor traficate și a substanțelor precursoare. Acestea includ sprijinirea introducerii de echipamente avansate de scanare a containerelor și creșterea interoperabilității sistemelor de informații vamale ale UE. Foaia de parcurs sprijină și nou-înființata Alianță portuară europeană, un parteneriat public-privat, care cuprinde acțiuni pentru a mări reziliența principalelor centre logistice europene în fața traficului de droguri și a infiltrării de către grupurile infracționale organizate.

Cresc preocupările politice în ceea ce privește violența legată de droguri și exploatarea minorilor

Există îngrijorări tot mai mari cu privire la faptul că, din cauza disponibilității mari a drogurilor, a traficului în cantități mari și a concurenței între grupurile infracționale din Europa, unele țări se confruntă cu o creștere a violenței și a altor forme de criminalitate legate de funcționarea pieței drogurilor. Din perspectivă istorică, cea mai mare povară a infracțiunilor violente asociate cu piața drogurilor au suportat-o țările producătoare și de tranzit din afara Uniunii Europene și acest lucru este încă valabil. Cu toate acestea, în Europa, în special în țările în care se știe că intră sau se produc cantități mari de droguri, nivelurile de violență asociate cu comerțul cu droguri par să fie în creștere. În același timp, cresc și îngrijorările legate de recrutarea și exploatarea minorilor de către rețelele criminale implicate în comerțul ilicit cu droguri. Acest lucru se reflectă în prioritatea mai mare pe care agențiile de aplicare a legii o acordă combaterii acestei amenințări. În prezent, monitorizarea tendințelor și evoluțiilor în ceea ce privește criminalitatea legată de droguri la nivel european este dificilă. Ca răspuns, EMCDDA investește în îmbunătățirea instrumentelor de monitorizare în acest domeniu, al căror exemplu poate fi văzut în activitatea recentă de dezvoltare a unui indicator al omuciderilor asociate cu consumul de droguri. Pe viitor, EUDA, lucrând în strânsă colaborare cu Europol și Comisia Europeană, va investi mai mult în acest domeniu, deoarece informațiile solide sunt probabil o condiție prealabilă pentru elaborarea de strategii eficace de intervenție pentru a combate violența, corupția și exploatarea infracțională asociate din ce în ce mai mult cu funcționarea unor piețe europene contemporane ale drogurilor.

Consumul de droguri multiple și vânzarea abuzivă de droguri măresc riscurile pentru sănătate

Consumul de droguri multiple este consumul simultan sau secvențial a două sau mai multe substanțe psihoactive, legale sau ilegale. O problemă asociată este că se pot vinde substanțe care conțin unul sau mai multe droguri, altele decât cele la care se așteaptă cumpărătorul, fie în amestec cu substanța pe care intenționa să o cumpere, fie ca înlocuitor al ei. Consumatorii pot deci să nu știe ce substanță sau substanțe consumă efectiv. Consumul de droguri combinate poate mări riscul de probleme de sănătate și poate complica realizarea unor intervenții eficiente, de exemplu în caz de intoxicație acută.

Un mesaj esențial al Raportului european privind drogurile din acest an este că, în rândul celor care consumă substanțe psihoactive, consumul de droguri multiple este frecvent, iar consumul de acest fel poate mări riscurile de probleme grave de sănătate. Dificultățile în acest domeniu par să fie, de asemenea, din ce în ce mai mari. Acest lucru se datorează integrării tot mai mari pe piață a drogurilor ilicite consacrate și a noilor substanțe psihoactive dar și disponibilității și consumului mai larg al substanțelor sintetice. În această privință produc îngrijorare produsele pe bază de canabis alterate cu canabinoizi sintetici, produsele vândute ca MDMA, care însă conțin uneori catinone sintetice ca alteranți, precum și apariția de opioizi sintetici extrem de potenți amestecați sau vânduți greșit ca alte substanțe. De asemenea, este important de menționat consumul combinat de alcool cu droguri ilicite care poate, de asemenea, să mărească riscurile pentru sănătate, de exemplu când se bea alcool în asociere cu cocaină, opioizi sau benzodiazepine noi sau „stradale”.

Este nevoie de noi surse de date criminalistice, toxicologice și inovatoare.

Una dintre provocările cu care se va confrunta supravegherea drogurilor în 2024 este să înțeleagă mai bine ce droguri sunt consumate efectiv și în ce combinații. Prin urmare, îmbunătățirea monitorizării tiparelor policonsumului de droguri și îmbunătățirea înțelegerii a ceea ce constituie intervenții eficace în acest domeniu vor fi prioritățile EUDA pentru activitățile sale viitoare. Îmbunătățirea surselor de date toxicologice și criminalistice și a informațiilor pe care le furnizează va fi un element esențial în obținerea unei mai bune înțelegeri a substanțelor vândute pe piață și a drogurilor sau combinațiilor de droguri care sunt asociate în mod special cu efectele nocive. În plus, EUDA va continua să investească în dezvoltarea de noi surse de date care pot oferi o imagine mai detaliată a modelelor de consum de droguri, de exemplu date furnizate de serviciile de testare a drogurilor sau studiile de monitorizare a seringilor. De exemplu, în seringile folosite, colectate la unitățile de schimb de seringi, se detectează frecvent mai multe substanțe, care includ adesea stimulanți și opioizi, ceea ce sugerează că aceste clase de droguri se consumă frecvent împreună în orașele europene.

Abordarea unui set mai divers și mai complex de nevoi

Sprijinirea aplicării măsurilor de prevenire a consumului de substanțe bazate pe dovezi

Prevenirea consumului de substanțe vizează stoparea sau amânarea consumului de droguri psihoactive. De asemenea, poate contribui la evitarea apariției tulburărilor asociate consumului de droguri în cazul persoanelor care au început să consume substanțe. Nu toate metodele folosite în domeniu s-au dovedit însă eficiente, iar interesul pentru identificarea și aplicarea programelor de prevenție bazate pe dovezi a crescut. În prezent, realizarea acestui obiectiv este susținută prin crearea de registre ale programelor de prevenție, prin inițiative de formare și prin elaborarea de standarde de calitate. Curriculumul european de prevenire este menit să îmbunătățească eficacitatea generală a eforturilor de prevenire. Peste 25 de state membre ale UE și țări vecine au în prezent formatori naționali în cadrul Programei europene de prevenție. Eforturile de prevenție sunt susținute și de Xchange, un registru european online al intervențiilor de prevenție evaluate. Deși există instrumente de calitate prin care se pot identifica programele care pot fi eficace, în multe țări continuă să existe fie o lipsă de investiții în activitatea de prevenire a consumului de droguri, fie dovezi că resursele nu sunt folosite eficient, investindu-se în programe care nu prezintă dovezi solide de eficacitate.

O mai mare diversitate a substanțelor injectate înseamnă riscuri mai mari pentru sănătate

Asigurarea unui răspuns eficient și cuprinzător pentru persoanele care își injectează droguri în Europa rămâne o problemă-cheie pentru politici și practici, pentru a reduce efectele nocive ale drogurilor. Dificultățile din acest domeniu sunt însă din ce în ce mai complexe, întrucât datele prezentate aici evidențiază diversitatea crescândă a substanțelor injectate în Europa și faptul că această diversitate poate fi asociată cu un risc mai mare.

Persoanele care își injectează droguri sunt expuse adesea unor riscuri mai mari, precum contractarea de infecții transmise prin sânge sau decesul în urma unei supradoze de droguri, decât cei care folosesc alte căi de administrare. Consumul de droguri injectabile poate, de asemenea, să exacerbeze problemele de sănătate preexistente sau să cauzeze abcese, septicemie și leziuni nervoase. Deși în ultimul deceniu consumul de droguri injectabile a continuat să scadă în Europa, acesta totuși contează pentru cota disproporționată atât din efectele nocive acute, cât și din cele cronice asupra sănătății rezultate din consumul de substanțe.

Din perspectivă istorică, în Europa principalul drog asociat cu injectarea a fost heroina, dar datele privind reziduurile din seringi raportate aici ilustrează cât de variabile și complexe au devenit modelele de injectare. În reziduurile din seringi se detectează în prezent o gamă largă de droguri, printre care amfetamine, cocaină, catinone sintetice, medicamente agoniste de opioizi, alte medicamente și diverse substanțe psihoactive noi, adesea în combinație, ceea ce poate mări riscul de supradoză. Studiile de monitorizare a seringilor susțin alte date care sugerează că, în rândul persoanelor care își injectează droguri, a devenit mai frecventă în special, injectarea de stimulanți. Acest lucru este îngrijorător deoarece injectarea de stimulanți este asociată atât cu injectări mai frecvente, cât și cu o serie de epidemii locale de HIV raportate în Europa în ultimul deceniu. În cele mai recente date continuă să fie raportate focare locale de HIV legate de injectarea de stimulanți, inclusiv un focar în Monza, Italia, în 2022.

Metodele de reducere a riscurilor sunt considerate acum fundamentale pentru reducerea transmiterii HIV în rândul persoanelor care își injectează droguri, în special furnizarea de echipamente sterile de injectare, inclusiv distribuirea atât în închisori, cât și prin farmacii. Din nou însă, în multe țări din UE, analiza noastră arată că acoperirea și accesul la programe gratuite cu ace și seringi rămân inadecvate.

Notificările privind HIV revin la nivelurile dinaintea pandemiei

Deși în Uniunea Europeană noile infecții cu HIV legate de consumul de droguri injectabile sunt în scădere, pe termen lung, peste jumătate din țările care au raportat date au înregistrat o creștere a notificărilor de noi cazuri de infecții cu HIV în 2022, față de 2021. În 2022, numărul de noi notificări HIV legate de consumul de droguri injectabile în Uniunea Europeană a crescut la 968, față de 662 în anul precedent, revenind la un nivel similar celui observat în 2019. Această creștere poate reflecta, în parte, creșterea ratelor de testare HIV în urma ridicării restricțiilor legate de COVID-19 și a revenirii serviciilor de sănătate, inclusiv a testării HIV, la nivelul de funcționare dinaintea pandemiei. Un alt posibil factor contributiv este circulația între țările europene a persoanelor care trăiesc cu diagnostic HIV cunoscut, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Indiferent de cauza acestei constatări, este necesară o investigație suplimentară, deoarece orice modificare a tendinței descendente pe termen lung observată în acest set de date ar constitui un motiv de îngrijorare. În plus, deși Uniunea Europeană se compară în mod favorabil cu multe alte regiuni ale lumii, reducerea cu 38% a numărului de notificări HIV începând cu 2010 nu se încadrează în obiectivul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de reducere cu 75%, ceea ce arată că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a elimina transmiterea HIV asociată consumului de droguri în Europa.

Semne că ketamina este din ce în ce mai accesibilă și poate fi dăunătoare

O parte a misiunii pentru noua EUDA va consta în extinderea capacității noastre de monitorizare la substanțe mai inovatoare care, în prezent, nu sunt suficient de vizibile în seturile de date folosite în monitorizarea de rutină a drogurilor. Un bun exemplu în acest sens este ketamina, unde dovezile existente sunt limitate, dar sugerează că acest drog este probabil disponibil în mod consecvent pe unele piețe naționale de droguri și că a devenit un drog de elecție în anumite locuri. Cu toate acestea, în ciuda dovezilor neempirice potrivit cărora ketaminele sunt consumate pe scară largă de unele categorii de tineri, modelele de consum al acestei substanțe nu sunt bine înțelese.

Deși nu este neapărat reprezentativă la nivel european, cantitatea de ketamine confiscată și raportată în sistemul UE de avertizare timpurie cu privire la noile substanțe psihoactive a variat în timp, dar a rămas recent la niveluri relativ mari, confiscările raportate crescând de la puțin sub 1 tonă în 2021 la 2,8 tone în 2022. Se consideră că cea mai mare parte a ketaminei capturate în Europa provine din India, dar Pakistanul și China pot fi, de asemenea, țări de origine pentru această substanță.

Ketamina se poate consuma singură sau în asociere cu alte substanțe. În 2022, datele din serviciile de urgență ale spitalelor participante la rețeaua Euro-DEN Plus au raportat că, în prezentările cu intoxicație acută, substanța raportată cel mai frecvent în asociere cu ketamina a fost cocaina.

În general, ketamina este inhalată, dar poate fi și injectată și este asociată cu diverse efecte nocive acute și cronice în funcție de doză, și anume toxicitate neurologică și cardiovasculară, probleme psihice și complicații urologice, de exemplu afectarea vezicii urinare în urma consumului intensiv sau prezența agenților alteranți. În prezent, înțelegerea noastră este limitată în ceea ce privește gradul de asociere a acestui drog cu efecte nocive semnificative în Europa și există motive întemeiate pentru îmbunătățirea monitorizării consumului de ketamină și a eventualelor efecte nocive asociate.

„Cocaina roz”: un exemplu de noi amestecuri de droguri sintetice care apar pe piața UE

Ketamina poate fi adăugată și la alte amestecuri de droguri, inclusiv pulberi și comprimate MDMA, ceea ce poate mări riscul de consum accidental. Și amestecurile vândute sub numele de „cocaină roz” pot conține ketamină. Acest produs apare în anumite părți ale pieței drogurilor din UE, dar are un istoric mai lung în America Latină, unde s-a raportat adesea că ar conține substanța 2CB, care se reflectă în denumirea sa stradală alternativă: „tusibi”. Însă, în Europa, au fost găsite în acest produs distinctiv, viu colorat o serie de substanțe sintetice, inclusiv ketamină și MDMA. În multe privințe, cocaina roz este un exemplu de comercializare mai sofisticată a substanțelor sintetice către consumatori, care au probabil o înțelegere foarte limitată a produselor chimice pe care le consumă de fapt.

Răspunsul Europei la canabis

Nevoia de a înțelege mai bine care sunt răspunsurile cele mai eficiente pentru tratarea problemelor legate de canabis

Canabisul rămâne drogul ilegal consumat cel mai frecvent în Uniunea Europeană, prevalența consumului fiind de aproximativ cinci ori mai mare decât a celei mai apropiate alte substanțe (figura Scurtă prezentare). Consumul de canabis este asociat cu o serie de probleme de sănătate fizică și psihică; se consideră că începerea timpurie, consumul regulat și pe termen lung și consumul în doze mari măresc riscurile. Trebuie însă înțelese mai bine tipurile de probleme cu care se confruntă consumatorii de canabis, precum și care ar fi căile de referire adecvate și opțiunile de tratament eficace pentru cei care solicită ajutor pentru consumul de canabis. Canabisul reprezintă peste o treime din totalul admiterilor la tratament pentru consum de droguri raportate în Europa. Această constatare este greu de interpretat, în parte din cauza varietății mari de intervenții oferite consumatorilor de canabis, printre care intervenții scurte sau referiri din partea sistemului de justiție penală. Este nevoie de eforturi suplimentare pentru a înțelege mai bine tipurile de servicii oferite persoanelor cu probleme legate de canabis. Informațiile existente sugerează însă că tratamentele psihosociale, de exemplu terapia comportamentală cognitivă, sunt oferite în mod obișnuit și că intervențiile de e-sănătate devin din ce în ce mai disponibile.

Evaluarea riscului de nocivitate asociat consumului de canabis este complicată de gama vădit din ce în ce mai largă de produse pe bază de canabis potențial disponibile pentru consumatori, care pot include produse comestibile, diverse forme de tehnologii de vapare, produse cu potență mare și diverși derivați ai drogului. Această diversitate poate avea implicații pentru riscul ca o persoană să se confrunte cu probleme în ceea ce privește consumul de canabis, însă acestea nu sunt înțelese suficient. Prin urmare, acesta rămâne un domeniu care necesită mai multă cercetare și atenție în materie de reglementare.

Monitorizarea și evaluarea sunt esențiale pentru evaluarea impactului schimbărilor politicii privind canabisul

Unele state membre ale UE și-au schimbat sau intenționează să-și schimbe abordarea în ceea ce privește reglementarea consumului recreativ de canabis, creând posibilitatea unui acces mai larg la droguri pentru unii consumatori sau în anumite condiții. În decembrie 2021, Malta a legiferat cultivarea la domiciliu și consumul de canabis în privat, alături de cluburile de cultivare comunală non-profit. În iulie 2023, Luxemburgul a legiferat pentru a permite cultivarea la domiciliu și consumul în privat, iar în februarie 2024, Germania a legiferat pentru a permite cultivarea la domiciliu și cluburile non-profit de cultivare a canabisului. Cehia a anunțat, de asemenea, planuri pentru un sistem de distribuție reglementat și impozitat.

Cultivarea, vânzarea și deținerea de canabis rămân infracțiuni penale în Țările de Jos. Vânzarea însă, în cantități mici, de canabis către adulți (peste 18 ani) în „coffeeshopuri” este tolerată de zeci de ani. Unul dintre obiectivele de politică pentru această toleranță a fost separarea pieței de canabis de piața altor droguri. Această abordare generează o preocupare legată de faptul că canabisul vândut în coffeeshop-uri este furnizat de pe piața ilegală, iar grupurile infracționale beneficiază, deci, de acest comerț. Pentru a aborda această problemă, Țările de Jos pilotează un model de lanț închis de aprovizionare cu canabis, în care canabisul vândut în coffeeshop-uri este produs în instalații reglementate. 

În Europa și în alte locuri va continua probabil actuala dezbatere dinamică și politică despre cum ar trebui reglementat canabisul. Piețele comerciale mari pentru acest drog care există în America de Nord și în alte locuri stimulează deja inovarea și influențează, probabil, în mod indirect, gama mai largă de produse pe bază de canabis disponibile în prezent pe piața europeană. Nu este clar ce direcție vor adopta viitoarele politici europene. Este însă clar că orice elaborare de politici în acest domeniu trebuie însoțită de o evaluare a impactului oricăror modificări introduse. Acest tip de evaluare va depinde de existența unor date de referință bune, subliniind din nou necesitatea de a îmbunătăți monitorizarea modelelor actuale de consum al drogurilor ilicite consumate cel mai frecvent în Europa.

Schimbarea piețelor de canabis creează noi provocări pentru politicile în materie de droguri

Diversitatea produselor pe bază de canabis disponibile în Europa este în creștere. Acest lucru este valabil și pentru piața drogurilor ilegale. Este, de asemenea, adevărat pentru piața de consum, unde apar produse care conțin niveluri scăzute de THC sau alte substanțe care pot fi derivate din planta de canabis, cum ar fi CBD, sau ambele. Pe piața drogurilor ilegale, disponibilitatea extractelor și a produselor comestibile cu canabis cu potență mare reprezintă un motiv de îngrijorare deosebit și a fost asociată cu prezentări la serviciile de urgență cu intoxicație acută. În plus, există îngrijorări legate de faptul că unele produse vândute pe piața ilegală sub formă de canabis natural ar putea fi alterate cu canabinoizi sintetici potenți.

De asemenea, în unele părți ale Europei au apărut recent pe piața comercială unii canabinoizi semisintetici. Cel mai frecvent canabinoid semisintetic este probabil hexahidrocanabinolul (HHC), dar, mai recent, în unele state membre ale UE au apărut în comerț și hexahidrocanabinforolul (HHC-P) și tetrahidrocanabinforolul (THCP). Aceste substanțe sunt vândute ca alternative pretins „legale” la canabis, ceea ce îngreunează reglementarea în domeniu. Deși cunoștințele despre efectele HHC la om sunt limitate, au fost exprimate preocupări pe măsură ce au apărut studii, inclusiv unele rapoarte privind legăturile cu psihoza. S-au raportat și cazuri de intoxicații la copii, cauzate de consumul de produse comestibile care conțin HHC.

Cocaina și stimulanții sintetici joacă acum un rol mai important în problemele de droguri din Europa

Al șaselea an consecutiv, cantități record de cocaină capturate în Europa

În 2022, statele membre ale UE au confiscat din nou cantități record de cocaină, care s-au ridicat la cel puțin 323 de tone. Confiscările europene depășesc în prezent confiscările făcute în Statele Unite, o țară considerată din punct de vedere istoric ca una din cele mai mari piețe pentru acest drog. Cocaina intră în Europa pe diferite rute, dar traficul cu cantități mari prin porturile maritime ale Europei, în containerele de transport comerciale intermodale, este considerat un factor semnificativ în ceea ce privește disponibilitatea mare a acestui drog în prezent.

Traficul de droguri ilicite este foarte dinamic și se adaptează rapid la evoluțiile geopolitice, la conflictele regionale și la schimbările rutelor comerciale. Se consideră că evoluțiile din Columbia, Brazilia și Ecuador au contribuit la creșterea înregistrată în cazul cocainei traficate în Uniunea Europeană. Odată cu intensificarea măsurilor de interdicție aplicate în principalele puncte de intrare cunoscute pentru droguri, se pare că traficanții vizează din ce în ce mai mult porturile mai mici din alte țări ale UE și din țările limitrofe Uniunii Europene, unde aplicarea măsurilor de descurajare poate fi mai puțin intensă. Unele țări din nordul Europei, inclusiv Suedia și Norvegia, au raportat capturi record de cocaină în porturile maritime în 2023, ceea ce sugerează că toate punctele de intrare în Uniunea Europeană au devenit acum vulnerabile.

Locurile de producție a cocainei din Europa dezvăluie modul în care grupurile de trafic inovează pentru a evita detectarea 

Depistarea regulată a unor laboratoare de prelucrare a cocainei la scară largă în Europa, în special în Belgia, Spania și Țările de Jos, relevă modul în care rețelele infracționale transnaționale de pe ambele maluri ale Atlanticului colaborează pentru a dezvolta noi metode de trafic al cocainei în Europa. Acest lucru se observă în folosirea de echipamente specializate și în implicarea de chimiști cu experiență în ascunderea și prelucrarea cocainei. Prelucrarea cocainei în Europa implică, de obicei, extragerea secundară a cocainei care a fost încorporată în alte materiale pentru a reduce riscul de depistare când este inclusă în transporturile comerciale de bunuri legitime. Aceste metode de trafic variază de la simpla impregnare a unui material cu cocaină, până la disimulări chimice mai sofisticate, în care drogul este încorporat într-o varietate de materiale plastice, polimeri sau complexe metalice.

În plus, pasta de cocaină și baza de cocaină sunt, de asemenea, traficate în prezent în Europa, iar etapele finale de transformare în clorhidrat de cocaină sunt finalizate în laboratoare clandestine. Motivele acestei situații nu sunt cunoscute, dar s-a sugerat că ar putea fi un răspuns la relativa penurie de substanțe chimice de prelucrare a cocainei în America Latină și la avantajul economic al controlării etapelor finale ale procesului de producție în Europa.

Impactul disponibilității mari a cocainei asupra sănătății publice este din ce în ce mai vizibil

Cocaina este, după canabis, al doilea drog ilegal ca frecvență a consumului în Europa. Sunt tot mai multe semne că disponibilitatea în continuare mare a acestui drog are un impact negativ din ce în ce mai mare asupra sănătății publice în Europa. În ciuda eterogenității geografice considerabilă care se observă în date, cocaina este, în general, al doilea drog ilegal cel mai frecvent raportat, atât de persoanele care intră prima dată în serviciile de tratament specializat, cât și în informațiile mai limitate disponibile privind prezentările cu intoxicație acută cu droguri la serviciile de urgență ale spitalelor. Serviciile europene de verificare a drogurilor, deși nu sunt reprezentative la nivel național, au raportat că substanța pe care au examinat-o cel mai des în 2022 a fost cocaina. Datele toxicologice disponibile sugerează că drogul a fost implicat în aproximativ o cincime din decesele cauzate de supradoză de droguri în 2022, adesea în asociere cu alte substanțe. În plus, întrucât consumul de cocaină poate agrava problemele cardiovasculare subiacente, o cauză majoră de deces în Europa, contribuția generală a acestui drog la mortalitate probabil că nu este recunoscută suficient.

Reziduurile de cocaină din apele uzate municipale au crescut, de asemenea, în două treimi din orașele cu date pentru 2023 și 2022. Pe lângă alte informații, acest lucru sugerează că, pe măsură ce a crescut disponibilitatea cocainei, a crescut și distribuția ei geografică și socială. Deosebit de îngrijorător este că, în unele țări, consumul de cocaină este în creștere în rândul grupurilor mai marginalizate. Acest lucru contrastează cu percepția publică potrivit căreia drogul este consumat mai frecvent de persoane integrate social și prospere. Fumatul și injectarea de cocaină sunt ambele asociate cu probleme de sănătate mai mari decât inhalarea nazală și, prin urmare, este îngrijorător faptul că injectarea de cocaină și consumul de cocaină crack sunt raportate ca fiind în creștere în multe țări. Cocaina crack pentru fumat este o formă de drog asociată cu modele de consum mai problematice și cu consumul de către grupuri mai marginalizate. După cum s-a mai menționat în acest raport, în ultimii ani, injectarea cocainei a fost asociată în Europa cu o serie de focare de HIV localizate.

Europa rămâne un producător important de droguri sintetice

Deși monitorizarea activității ilicite este întotdeauna dificilă, informațiile disponibile sugerează că amploarea și complexitatea producției de droguri ilegale în Europa continuă să crească. În 2022 s-a raportat în Uniunea Europeană desființarea a sute de unități de fabricat droguri sintetice. Aceste unități produceau o varietate de substanțe, printre care amfetamină, metamfetamină, catinone sintetice și MDMA. S-au descoperit și instalații pentru etapele finale ale producției de heroină. În plus, depistarea regulată în ultimii ani a unor locații separate pentru producția, extracția, tăierea și ambalarea cocainei sugerează că producția secundară de cocaină este în prezent bine împământenită în anumite părți ale Europei, ceea ce facilitează folosirea de metode inovatoare de disimulare chimică și de trafic al acestui drog în Europa.

Inovarea în procesele de producție este evidentă și din unele capturi recente de substanțe chimice care pot fi folosite la fabricarea substanțelor chimice precursoare necesare pentru fabricarea de amfetamină, metamfetamină și MDMA, eludând astfel controalele instituite pentru a reduce disponibilitatea acestor droguri. 

O dificultate în acest domeniu este că consumul unui set mai divers de substanțe chimice și introducerea de noi căi de sinteză chimică fac ca autoritățile vamale, autoritățile de aplicare a legii și reglementările existente să țină pasul cu greu cu evoluțiile pieței. În plus, acolo unde are loc producția ilegală de droguri de sinteză, există o conștientizare din ce în ce mai mare a riscurilor pentru sănătatea publică și pentru mediul înconjurător generate de depozitarea sau eliminarea cantităților adesea mari de substanțe periculoase folosite în procesul de producție a drogurilor.

Producția și traficul de metamfetamină evidențiază potențialul de consum sporit în Europa

La nivel mondial, problemele legate de metamfetamină sunt în creștere, iar acest stimulant sintetic are o contribuție majoră la efectele nocive ale drogurilor în multe părți ale lumii. În Europa, cu excepția notabilă a câtorva țări, metamfetamina este un stimulant consumat relativ rar. Tendințele în materie de droguri sunt însă din ce în ce mai dinamice și se pot schimba rapid. Prin urmare, este îngrijorător faptul că există semnale că consumul de metamfetamină se poate răspândi în mai multe țări, chiar dacă nivelurile generale de consum rămân scăzute. Un alt motiv de îngrijorare este dovada continuă a producției în Europa. Deși numărul de locuri de producere a metamfetaminei dezafectate a scăzut puțin în 2022, aceste cifre globale fluctuează de la un an la altul deoarece reflectă în mare parte numeroase „laboratoare de bucătărie”, la scară mică. Producția de cantități mici de metamfetamină pentru consum local este un fenomen vechi în unele părți ale Europei, de exemplu în Cehia, cu populații stabilite care consumă acest drog. Mai recent, există însă din ce în ce mai multe dovezi ale existenței unor instalații de dimensiuni mai mari, adesea situate în alte părți ale Europei, care au produs acest drog în cantități mari pentru exportul pe piețe din afara UE.

Confiscările de derivați glicidici ai BMK, un precursor folosit la producția de metamfetamină pe scară largă, au crescut semnificativ în 2022, în timp ce au fost confiscate și noi substanțe chimice alternative din care se poate produce BMK. În plus, au continuat să fie confiscate cantități mari de acid tartric. Acidul tartric se folosește în producerea formei potente și căutate de metamfetamină (d-metamfetamină, folosită pentru „crystal meth”). Luate împreună, aceste informații arată că producția la scară largă de metamfetamină este în prezent stabilită în Uniunea Europeană. În prezent, producția la această scară pare să fie, în principal, destinată exportului către piețe din afara UE. Acest lucru este îngrijorător în sine, dar prezintă și riscul ca acest drog să fie consumat mai frecvent în Uniunea Europeană, în cazul în care condițiile de piață ar deveni favorabile în acest sens.

Catinonele sintetice reprezintă o provocare din ce în ce mai mare

Natura dinamică a pieței europene a drogurilor este evidențiată de creșterea numărului de rapoarte privind producția și consumul de catinone sintetice, o clasă de droguri relativ nouă în Europa. Datele raportate aici continuă să indice traficul cu cantități mari de catinone sintetice în Europa din țări de origine precum India. În același timp, există tot mai multe dovezi ale producției în Uniunea Europeană, în special în Polonia. Mărimea și amploarea siturilor de producție raportate de agențiile de aplicare a legii ca dezafectate variază de la laboratoare relativ mici, „de bucătărie”, la instalații capabile să producă cantități mari de asemenea substanțe. Având în vedere cantitățile de substanțe chimice precursoare capturate în prezent și interceptarea substanțelor chimice alternative nereglementate, pare probabil ca în prezent să aibă loc o producție pe scară largă atât pentru piețele europene, cât și pentru cele externe.

Evoluțiile din domeniul opioizilor creează noi provocări atât pentru politicile în materie de droguri, cât și pentru modelele de răspuns

Prezența în majoritatea deceselor cauzate de opioizi a mai multor substanțe merită o cunoaștere aprofundată

Observația potrivit căreia modelele de consum de droguri devin atât mai dinamice, cât și mai complexe intră din nou în centrul atenției în analiza noastră privind decesele induse de droguri, numite uneori „decese prin supradoză”. Opioizii rămân grupa de substanțe implicate cel mai frecvent, dar se regăsesc adesea în combinație cu alte substanțe, subliniind modul în care modelele de consum de droguri multiple reprezintă un factor important al efectelor nocive ale consumului de droguri în Europa. Benzodiazepinele, alcoolul sau cocaina, de exemplu, sunt adesea raportate alături de opioizi în datele toxicologice disponibile și probabil că un consum concomitent al acestor clase diferite de droguri este un factor important, dar nu întotdeauna suficient de recunoscut, pentru înțelegerea și răspunsul la mortalitatea asociată consumului de droguri.

Tendințele generale ale deceselor în care sunt implicați opioizi par stabile, dar crește proporția deceselor în rândul persoanelor mai în vârstă. Se estimează că, în Uniunea Europeană, heroina a fost implicată în peste 1 800 de decese în 2022 și rămâne drogul identificat cel mai frecvent în decesele asociate consumului de opioizi din unele țări din Europa de Vest. Datele disponibile sugerează însă că, în prezent, heroina este prezentă în majoritatea deceselor prin supradoză doar într-o minoritate de țări, alți opioizi și alte droguri având un rol mai important. În general, situația pare mai eterogenă decât în trecut, alți opioizi decât heroina, inclusiv metadona și, în mai mică măsură, buprenorfina, medicamentele pentru ameliorarea durerii care conțin opioizi și alți opioizi sintetici mai noi fiind asociați cu o proporție substanțială din decesele prin supradoză în unele țări.

Datele disponibile sugerează că numărul deceselor în care sunt implicate droguri stimulante este în creștere în unele țări. Interpretarea acestor date este însă dificilă, atât pentru că decesele legate de stimulanți sunt probabil deosebit de predispuse la subraportare, cât și pentru că stimulanții sunt adesea implicați în decese în care se constată prezența altor droguri, inclusiv a opioizilor.

Crește îngrijorarea că opioizii sintetici foarte potenți reprezintă o amenințare considerabilă pentru sănătatea publică.

Decesele asociate consumului de opioizi reprezintă o preocupare importantă pentru sănătatea publică în Europa, dar în prezent reprezintă doar o mică parte din numărul deceselor asociate cu această clasă de droguri raportate în America de Nord. Atât Statele Unite, cât și Canada s-au confruntat cu o urgență de sănătate publică determinată de opioizii sintetici, în principal derivați ai fentanilului. Situația din Europa este foarte diferită. Deși există probabil o anumită subraportare, derivații de fentanil au fost asociați în 2022 cu doar 163 de decese. Aceste decese includ și decesele asociate cu fentanilul deturnat de la utilizarea medicală și nu obținut de pe piața ilegală.

În pofida acestei diferențe de scară, există o îngrijorare tot mai mare cu privire la faptul că pe piața europeană a drogurilor apar din ce în ce mai des opioizi sintetici cu potență mare și care provoacă daune. În plus, chiar dacă contextul nord-american este diferit, acesta reprezintă un avertisment cu privire la rapiditatea cu care pot evolua tendințele în consumul de opioizi, cu implicații dramatice pentru sănătatea publică. Prin urmare, este îngrijorător faptul că, din 2009, s-au raportat 81 de noi opioizi sintetici în sistemul de alertă timpurie al UE, în 2023 apărând 7 substanțe noi. Șase dintre ele erau opioizi nitazinici foarte potenți. Nitazinele au fost raportate pentru prima dată la EMCDDA în jurul anului 2019. De atunci au fost identificate în Europa 16 nitazine, majoritatea țărilor detectând o asemenea substanță pe teritoriul lor.

Apariția opioizilor pe bază de nitazină sunt asociate deja cu efecte nocive în unele țări

Nitazinele sunt vândute în preparate care seamănă cu heroina stradală sau online ca „heroină sintetică” și au apărut și sub formă de comprimate vândute incorect ca opioizi medicamentoși sau ca alte medicamente. Există și raportări de amestecuri de fumat alterate cu nitazine. Aceste droguri au fost asociate cu creșterea numărului de decese induse de droguri în Estonia și Letonia în 2023, unde reprezintă în prezent o parte considerabilă a deceselor cauzate de supradoze. În 2023 s-au raportat focare de intoxicație și în Irlanda și Franța. În Irlanda, nitazinele au fost vândute în mod eronat ca heroină, ceea ce a dus la supradoze multiple, și au fost, de asemenea, legate de supradoze în două închisori în 2024. În afara Uniunii Europene, nitazinele au fost legate de supradoze de droguri în Australia, America de Nord și Regatul Unit. În prezent, aceste droguri nu apar în mod vizibil în datele de rutină disponibile la nivelul UE. Având însă în vedere potențialul mare și noutatea lor, există preocupări legate de faptul că opioizii nitazinici nu pot fi detectați în mod normal în procedurile utilizate frecvent în toxicologia post-mortem. Astfel, crește posibilitatea ca numărul de decese sau de intoxicații non-fatale atribuite acestor substanțe să fie subestimat.

Aceste evoluții au loc în contextul altor semnale recente de schimbări îngrijorătoare pe piața opioizilor din Europa. Printre ele se numără apariția, în 2021, a drogului „tranq-dope”, în care opioizii sintetici sunt amestecați cu xilazină, un sedativ și analgezic pentru animale, și a „benzo-dope”, în 2022, în care opioizi sintetici sunt amestecați cu benzodiazepine noi (de exemplu bromazolam). Asemenea amestecuri se găsesc frecvent în părți ale Americii de Nord, unde sunt asociate cu o serie de probleme de sănătate.

Noi provocări pentru politică, practică și cercetare

Apariția de opioizi sintetici noi și foarte potenți creează noi provocări pentru politica și practica în materie de droguri. De asemenea, evidențiază lacunele importante în materie de cunoștințe care necesită o cercetare amănunțită. Multe dintre aceste substanțe nu sunt supuse controlului drogurilor când apar prima dată. În această privință, Europa are norocul de a fi pus în aplicare, prin sistemul său de alertă timpurie, un mecanism rapid de identificare a drogurilor, de evaluare a riscurilor și de control. Este însă esențial ca statele membre să sprijine acest mecanism prin măsuri naționale adecvate. În prezent, majoritatea noilor opioizi sintetici sunt furnizați din țări asiatice. Ca atare, urmărirea multilaterală este probabil importantă. Se știe că în Europa are loc o anumită producție de derivați de fentanil, dar până în prezent această producție a fost limitată. Barierele tehnice în calea producerii acestor substanțe sunt însă relativ scăzute și, prin urmare, este esențial să se aibă în vedere ce măsuri pot fi eficace pentru a preveni posibilitatea producerii la scară largă a acestor droguri în Uniunea Europeană.

Experiența recentă din Uniunea Europeană arată că apariția bruscă a opioizilor sintetici potenți poate duce la intoxicații multiple într-un timp scurt, cu potențial de a suprasolicita serviciile locale. Reziliența în acest domeniu poate fi sporită prin instituirea unui plan de răspuns rapid al mai multor agenții, care să includă o componentă de comunicare eficientă a riscurilor pentru a alerta atât persoanele aflate în pericol, cât și serviciile de primă linie. În plus, modelele de răspuns în acest domeniu trebuie extinse, recunoscând faptul că, întrucât aceste substanțe au fost vândute ca atare sau în amestec cu alte substanțe, populația expusă riscului nu se limitează neapărat la cei care au un istoric de consum de opioizi. Capacitatea de a identifica rapid prezența opioizilor foarte potenți pe piețele locale de droguri va fi, de asemenea, importantă. O condiție esențială a modelelor de răspuns în acest domeniu va fi să se asigure că lucrătorii din prima linie, cum sunt poliția, ambulanța și furnizorii de servicii cu acces necondiționat au la dispoziție cantități adecvate de naloxonă, antagonistul opioizilor, și că li se permite să administreze acest medicament când este nevoie. În cele din urmă, baza noastră de date concrete în Europa cu privire la ceea ce constituie răspunsuri eficace la problemele legate de opioizi s-a bazat în mare parte pe experiența noastră istorică în ceea ce privește răspunsul la problemele legate de heroină. Prin urmare, este nevoie urgentă de cercetare pentru a evalua în ce măsură modelele noastre actuale de răspuns pot necesita ajustări pentru a rămâne adecvate scopului, în contextul disponibilității unor opioizi mai inovatori și cu potență mare, în special dacă aceste substanțe apar în amestecuri cu alte droguri, de exemplu xilazină.

Scăderea disponibilității heroinei ar putea duce la o piață mai mare pentru opioizi sintetici?

În aprilie 2022, talibanii au anunțat interzicerea cultivării macului de opiu. În 2001, o interdicție similară, deși de scurtă durată, a dus la introducerea pe piața europeană a substanțelor de înlocuire, inclusiv a stimulanților și a opioizilor sintetici. În majoritatea țărilor, aceste schimbări au fost de scurtă durată, dar într-un număr mic de țări s-au observat schimbări pe termen lung pe piața opioizilor. Având în vedere că Afganistanul este principala sursă de heroină consumată în Europa, cea mai recentă interdicție a opiului a dat naștere la speculații potrivit cărora ar putea duce la o viitoare penurie de heroină, ceea ce ar putea determina creșterea ofertei de opioizi sintetici și a consumului lor în Europa.

Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) estimează că, în 2023, producția de opiu a scăzut cu 95 %. Deși există o incertitudine considerabilă în acest domeniu, există dovezi care sugerează că în Afganistan există încă un stoc substanțial de opiu. Acest lucru poate ajuta la explicarea motivului pentru care nu am observat dovezi ale vreunei perturbări a fluxurilor de heroină către Uniunea Europeană. S-ar putea însă ca unele ajustări ale pieței să fi avut loc ca răspuns la o creștere raportată a prețurilor opiumului în Afganistan. La momentul redactării acestui raport, este prea devreme pentru a spune dacă actuala interdicție privind producția de opiu va fi menținută în timp. Ar fi însă prudentă pregătirea pentru o posibilă lipsă de heroină la sfârșitul anului 2024 sau 2025. Un răspuns imediat ar fi asigurarea unui număr suficient de locuri de tratament pentru cei care caută ajutor pentru a-și gestiona consumul de opioizi. De asemenea, ar fi important să se monitorizeze îndeaproape dacă schimbările în oferta de heroină au un impact asupra disponibilității sau a consumului altor substanțe. Substanțele care trebuie avute în vedere sunt opioizii sintetici potenți, dar și substanțe mai cunoscute, cum sunt stimulanții.

Ar putea Myanmarul să înlocuiască Afganistanul ca sursă de heroină pentru Europa?

Din punct de vedere istoric, Myanmarul a fost o sursă importantă de opiu și heroină, deși, în general, nu pentru piețele europene. Se consideră că heroina din Myanmar/Birmania este traficată în diferite țări din Asia și Oceania. După o perioadă de declin, în ultimii 3 de ani s-a raportat o creștere a cultivării opiului. UNODC estimează că Myanmarul a produs 1 080 de tone de opiu în 2023, cu 36 % mai mult decât în 2022, dar în continuare mult mai puțin decât cantitățile produse în Afganistan în ultimii ani. Având în vedere valoarea potențială pentru traficanți a acestei culturi atunci când este convertită în heroină și creșterea fluxurilor comerciale maritime dintre Asia de Sud-Est și Europa, există un risc potențial ca o parte să fie redirecționată către piețe profitabile din Europa în viitor. Prin urmare, monitorizarea oricărei apariții de heroină din această regiune este justificată, dar rămâne o provocare, având în vedere contextul de securitate din Myanmar, care este implicat într-un război civil din 2021. Pe termen scurt și mediu însă, se pare că este puțin probabil ca heroina produsă în această regiune să înlocuiască volumele de heroină furnizate până acum pe piața europeană de Afganistan.

Pe scurt

Date sursă

Datele utilizate pentru a genera infograficele și diagramele de pe această pagină pot fi găsite mai jos.

Afișează tabelele sursă