Consumul de droguri injectabile în Europa – situația actuală (Raportul european privind drogurile 2024)
În pofida unui declin continuu al consumului de droguri injectabile în ultimul deceniu în Uniunea Europeană, acest comportament continuă să fie responsabil pentru un nivel disproporționat de efecte nocive acute și cronice asupra sănătății asociate consumului de droguri ilicite. Pe această pagină puteți găsi cea mai recentă analiză a consumului de droguri injectabile în Europa, și anume date-cheie privind prevalența la nivel național și în rândul beneficiarilor admiși la tratament specializat, precum și informații din studiile privind analiza reziduurilor din seringi și altele.
Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2024, prezentarea generală anuală a EMCDDA privind situația drogurilor în Europa.
Ultima actualizare: 11 iunie 2024
O varietate de substanțe injectate în prezent cauzează daune grave sănătății
În ciuda unui declin continuu al consumului de droguri injectabile în ultimul deceniu în Uniunea Europeană, acest comportament continuă să genereze un nivel disproporționat de efecte nocive acute și cronice asupra sănătății asociate consumului de droguri ilicite. Se estimează că jumătate de milion de europeni și-au injectat în ultimul an un drog ilegal. Acest lucru subliniază amploarea provocărilor actuale din acest domeniu și faptul că reducerea efectelor nocive asociate consumului de droguri injectabile rămâne o prioritate importantă în sănătatea publică.
Persoanele care își injectează droguri au un risc mai mare de a contracta infecții transmise prin sânge sau de a muri în urma unei supradoze de droguri. De asemenea, injectarea poate exacerba alte probleme de sănătate preexistente sau poate cauza abcese, septicemie și leziuni nervoase. Din punct de vedere istoric, heroina a fost principalul drog asociat cu injectarea în Europa, dar situația s-a schimbat în ultimii ani. Actualmente se consumă prin injectare din ce în ce mai multe alte droguri, și anume amfetamine, cocaină, catinone sintetice, medicamente cu agoniști opioizi și alte medicamente și diverse noi substanțe psihoactive, fie singure, fie în combinație. Deși se cunosc variațiile considerabile dintre țări în ceea ce privește injectarea, studii recente privind reziduurile de seringi arată că pot exista variații considerabile și între diferite locuri dintr-o țară cu privire la drogurile injectate. În reziduurile din seringi se detectează frecvent mai multe substanțe, care includ adesea atât droguri stimulante, cât și opioizi, iar policonsumul poate mări riscul de supradoză de droguri. Prin urmare, este probabil ca recunoașterea complexității consumului de droguri injectabile în Europa și importanța policonsumului de droguri în acest context să aibă implicații importante atât pentru înțelegerea efectelor nocive asociate cu acest mod de administrare, cât și pentru conceperea de intervenții pentru reducerea lor.
Drogurile stimulante injectabile, cum sunt cocaina și catinonele sintetice, tind să fie asociate cu modele de consum de injectare de mare frecvență, fiind asociate în ultimul deceniu cu epidemii localizate de HIV în Europa. Injectarea de metamfetamină comportă riscuri similare. Acest lucru este îngrijorător, deoarece există o serie de semnale care arată că injectarea de stimulanți este un comportament din ce în ce mai frecvent în rândul persoanelor care își injectează droguri. În plus, persoanele care își injectează droguri pot utiliza stimulanți ca substanțe de înlocuire, atunci când opioizii, cum ar fi heroina, sunt rari.
Pe termen lung există multiple riscuri legate de injectarea de comprimate și capsule de medicamente dizolvate, precum și de cocaina crack, și anume leziuni vasculare și endocardită infecțioasă și alte infecții bacteriene. O preocupare suplimentară este semnalată de disponibilitatea opioizilor sintetici foarte puternici, cum sunt fentanilul și derivații lui, care pot cauza detresă respiratorie cu debut brusc potențial mortală, ducând la supradoze fatale, și este probabil ca aceste riscuri să fie mari la injectarea de asemenea substanțe. Opioizi extrem de puternici pe bază de benzimidazol (nitazene), care pot fi mai puternici decât fentanilul, au fost implicați în trei focare localizate de intoxicație în Franța (1) și Irlanda (2) în 2023, unde consumul de nitazene vândute eronat ca heroină a dus la supradoze multiple (vezi și Noi substanțe psihoactive – situația actuală în Europa).
Pe lângă furnizarea de tratament pentru consumul de droguri, intervențiile de reducere a efectelor nocive, de exemplu furnizarea de echipamente sterile de injectare, rămân printre cele mai frecvente măsuri de sănătate publică care vizează riscurile asociate consumului de droguri injectabile. Deși, potrivit standardelor internaționale, aceste intervenții sunt relativ bine dezvoltate în Europa, este, de asemenea, clar că unele state membre ale UE au dificultăți în asigurarea unei acoperiri suficiente și a accesului la intervenții de reducere a efectelor nocive și de tratament împotriva drogurilor pentru persoanele care își injectează droguri. De exemplu, gradul de acoperire al programelor de schimb de ace și seringi este mic în Bulgaria, Italia, Cipru, Ungaria și România față de alte state membre ale UE cu estimări comparabile ale consumului de droguri injectabile. În plus, din punct de vedere istoric, nevoia de a reduce riscul de boli infecțioase cu transmitere hematogenă a reprezentat un obiectiv principal al multor intervenții în domeniu. Această preocupare rămâne importantă, dar în prezent se recunoaște mai mult că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a reduce numărul deceselor prin supradoză și gama mai largă de efecte nocive asupra sănătății asociate consumului de droguri injectabile. Analiza medico-legală și toxicologică a loturilor de droguri suspectate de a conține substanțe foarte puternice (de exemplu, nitazene), combinată cu comunicarea rapidă a riscurilor, reprezintă o parte importantă a abordării globale a prevenirii supradozelor și trebuie extinsă. Alte intervenții care vizează aceste rezultate, și anume naloxona pentru administrare la domiciliu și unitățile pentru consum de droguri, sunt, în general, mai puțin dezvoltate și, prin urmare, acesta rămâne un domeniu important pentru dezvoltarea investițiilor și a serviciilor.
Schimbarea modelelor de injectare a drogurilor, diversitatea tot mai mare a substanțelor și adecvarea tipului și nivelului răspunsurilor existente rămân probleme esențiale atât pentru actorii din prima linie, cât și pentru factorii de decizie politică din Uniunea Europeană. Pe măsură ce subgrupurile de persoane care își injectează droguri se schimbă, cuprinzând în prezent în principal scene deschise de consum de droguri pe bază de opioizi și stimulanți, care implică persoane marginalizate care își injectează droguri, precum și consumul de substanțe precum metamfetamina și catinonele în anumite contexte și subgrupuri, răspunsul eficace la riscul pe care îl prezintă injectarea de droguri a devenit o provocare mai urgentă și mai complexă.
Principalele date și tendințe
Prevalența consumului de droguri prin injectare
- Numai 18 țări au estimări privind prevalența consumului de droguri prin injectare începând din 2015, care variază de la sub 0,1 la 1 000 de locuitori cu vârste între 15 și 64 de ani în Țările de Jos la peste 10 la 1 000 de locuitori în Estonia. Opioizii sunt raportați ca principalele droguri injectate în majoritatea (19) din cele 22 de țări pentru care există date pentru beneficiarii admiși prima dată la tratament în 2022.
- Ajustarea estimărilor populației de consumatori de opiacee și stimulente cu risc mare în funcție de proporția de persoane admise la tratament pentru consum de droguri și care raportează injectare oferă o estimare a prevalenței consumului de droguri injectabile de 1,8 la 1 000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani. Reiese că în 2022 existau în Uniunea Europeană aproximativ 504 000 de persoane care își injectează droguri sau 512000 dacă se include și Norvegia (Figura 9.1.)
Pe baza celor mai recente date disponibile din fiecare țară.
Consumul de droguri injectabile în rândul beneficiarilor admiși la tratament specializat
- Dintre beneficiarii admiși prima dată la tratament specializat pentru droguri în 2022 sau cel mai recent an disponibil, cu heroină ca drog principal, 18 % (în scădere de la 37 % în 2013) au raportat injectarea ca principală cale de administrare. În cadrul acestui grup, nivelurile de injectare variază de la o țară la alta, de la sub 10 % în Belgia, Spania, Franța și Portugalia la 80 % sau mai mult în Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Romania și Slovacia.
- Injectarea este menționată ca principală cale de administrare de mai puțin de 1 % din cei admiși prima dată la tratament pentru consum de cocaină, de 2 % din cei admiși prima dată pentru consum de amfetamină și de 16 % din cei admiși pentru consum de metamfetamină. Trebuie precizat că Cehia și Slovacia reprezintă peste 90 % din persoanele admise la tratament prima dată pentru consum de metamfetamină care au raportat injectarea ca principală cale de administrare.
- Luând în considerare toate cele patru droguri injectabile principale, injectarea ca principală cale de administrare în rândul celor admiși prima dată la tratament în Europa a scăzut de la 10 % în 2017 la 7 % în 2022.(Figura 9.2)
Tendințele injectării în rândul celor admiși la tratament prima dată se bazează pe 22 de țări cu date pentru cel puțin 5 din cei 6 ani (valorile lipsă sunt interpolate din anii adiacenți) și o țară pentru care ultimii 2 ani sunt extrapolați.
Analiza reziduurilor din seringi
- Analiza a 1 845 de seringi folosite colectate de rețeaua ESCAPE în 12 orașe din 11 state membre în perioada 2021-2022 a depistat 54 de substanțe psihoactive. Aceste date nu sunt reprezentative la nivel național și, prin urmare, trebuie înțelese ca indicând diversitatea la nivel local în dinamica consumului de droguri, și nu situațiile naționale generale.
- Heroina a fost în continuare drogul cel mai frecvent detectat în 5 din cele 12 orașe participante, dar în toate orașele s-au găsit stimulanți în seringi, în special cocaină. Au fost depistați în proporție mare (peste 50 %) din seringile eșantionate la Atena (cocaină), Köln (cocaină), Dublin (cocaină), Salonic (cocaină), Praga (metamfetamină), Oslo (amfetamină), Tallinn (amfetamină) și Paris (catinone sintetice) (Figura 9.3).
- Injectarea de medicamente agoniste opioide deturnate a fost frecventă în unele orașe, buprenorfina fiind detectată în peste 30 % din seringi în Helsinki, Praga și Salonic, iar metadona în peste 30 % din seringi în Dublin, Riga și Vilnius. S-au detectat și benzodiazepine, deși în măsură mai mică (în peste 5 % din seringile din Helsinki, Dublin și Tallinn). Carfentanil s-a găsit frecvent în seringi în Vilnius (92 %) și Riga (29 %). Alt opioid sintetic puternic, izotonitazenul, a fost detectat în 10 % și 26 % din seringile din Tallinn și, respectiv, Riga. Xilazina, un tranchilizant veterinar puternic, a fost detectată în 25 din 194 de seringi (13 %) în Riga, unde a fost găsită în prezența izotonitazenului sau metonitazenului în toate cele 25 de seringi și împreună cu carfentanilul în 3 seringi.
- În general, o treime din seringi conțineau reziduuri din două sau mai multe categorii de droguri, ceea ce indică consumul frecvent al mai multor tipuri de droguri sau refolosirea instrumentelor de injectare. Cea mai frecventă combinație a fost amestecul dintre un stimulant și un opioid.
- Datele preliminare privind analiza reziduurilor de seringi pentru 2023 confirmă tendințele existente. În Tallinn, opioidul sintetic puternic protonitazen a fost găsit în jumătate din seringi (77 din 154), ceea ce sugerează că nitazenele sunt disponibile în permanență pe piața locală a drogurilor. Deși în cele 155 seringi analizate în Dublin nu s-au detectat nitazene, în 150 (97 %) s-a observat heroină și în 139 (90 %) cocaină, reflectând policonsumul de droguri sau reutilizarea seringilor sau ambele. În Budapesta, din cele 147 de seringi analizate, în 101 (69 %) s-au găsit catinone și în 35 (24 %) amfetamină, heroină fiind detectată în 22 (15 %), ceea ce indică un rol mai mare al stimulanților sintetici pe piața locală a drogurilor. La Split, ca urmare a altei dinamici de consum, din cele 159 de seringi analizate, în 132 (83 %) s-a găsit metadonă, în 67 (44 %) s-a detectat cocaină și amfetamină în 41 (24 %). În sfârșit, la Helsinki, din cele 163 de seringi analizate, detectările de buprenorfină și amfetamină au rămas mari, iar benzodiazepine, în principal alprazolam, s-au găsit în 60 seringi (37 %).
Sursă de date: Proiectul ESCAPE. Pentru setul complet de date și analiză, vezi ESCAPE: explorator de date, analiză și concluzii-cheie.
Date sursă
Datele utilizate pentru a genera infograficele și diagramele de pe această pagină se găsesc mai jos.
Setul complet de date-sursă pentru Raportul european privind drogurile 2024, inclusiv metadatele și notele metodologice, este disponibil în catalogul nostru de date.
Un subset al acestor date, utilizat pentru a genera infografice, grafice și elemente similare pe această pagină, se găsește mai jos.